Dupa ani de asteptare, statul roman a anuntat in ultimele saptamani doua proiecte legislative majore pentru piata de capital romaneasca, pragul de detinere la societatile de investitii financiare (SIF) si viitorul companiilor din piata Rasdaq fiind in centrul atentiei. Cititi in continuare un interviu cu Alexandru Birsan, partener in cadrul casei de avocatura PeliFilip, despre schimbarile legislative din piata de capital romaneasca.
Alexandru Birsan este partener in cadrul casei de avocatura PeliFilip si face parte din grupul de lucru Great Barriers Shift format de Bursa de Valori Bucuresti cu scopul de a initia si a promova reformele din piata de capital.
WALL-STREET.RO: Statul a anuntat un proiect de modificare a Legii Pietei de Capital, iar printre modificarile anuntate se afla, oarecum surprinzator, si modificarea sau eliminarea pragului la SIF-uri. A cerut grupul “ Great Barriers Shift” aceasta modificare?
Alexandru Birsan: A fost mereu o discutie si legata de SIF-uri. Domnul Mircea Ursache (n.red. vicepresedinte ASF) oricum a facut declaratii legate de eliminarea pragurilor in trecut.
Este adevarat ca in principal ne-am concentrat pe eliminarea barierelor de exercitare a drepturilor actionarilor, dar din aceasta perspectiva pragurile de la SIF-uri sau de la Bursa sunt la randul lor bariere. Eu personal nu cred in existenta unor praguri de tranzactionare sau de vot.
Citeste si:
Eu nu cred in existenta unor praguri de tranzactionare sau de vot. (...) Sigur, pot exista oameni care investesc in SIF-uri sau care administreaza SIF-uri si care poate o iau personal, insa nu este cazul.
Focus-ul proiectului nu a fost niciodata sa se” lege” cineva de SIF-uri sau de actionarii Bursei, nu are nimeni nimic cu SIF-urile; pur si simplu este un proiect prin intermediul caruia mediul privat se uita la piata si incearca inlaturarea unor astfel de bariere artificiale.
Sigur, pot exista oameni care investesc in SIF-uri sau care administreaza SIF-uri si care poate o iau personal, insa nu este cazul.
WS: Legea nu mentioneaza ca pragul se elimina, ci lasa actionarii sa decida acest lucru. Ce se intampla insa daca in AGA de la un SIF mai multi actionari voteaza pentru eliminarea pragului iar apoi sunt declarati concentrati si le este suspendat dreptul la vot, tocmai pentru a se mentine limitarile din prezent?
Citeste si:
Alexandru Birsan: Fara indoiala ca oamenii pot intotdeauna sa faca lucruri ilegale; n-ar exista avocati daca toata lumea ar respecta legea. Pe de alta parte, nici nu vreau sa incep sa fac procese de intentie. Daca cineva ar face ceea ce ai descris, este ilegal din multe puncte de vedere, inclusiv penal.
WS: In trecut s-a intamplat sa vedem fonduri de investitii declarate ca actioneaza concertat cu persoane fizice pentru ca votau similar la anumite puncte de pe ordinea de zi la SIF-uri…
Alexandru Birsan: Sa presupunem ca a existat un motiv. Faptul ca doua persoane voteaza acelasi lucru nu este un motiv suficient pentru a motiva o actiune concertata. Avem si o Autoritate de Reglementare care ar trebui sa cenzureze un astfel de comportament. Sper ca lumea nu va face lucruri de genul acesta. Repet insa ca n-as vrea sa facem scenarii, poate legea chiar va fi respectata.
Citeste si:
WS: De ce statul nu a mentionat direct in textul legii ca pragul va fi eliminat?
Alexandru Birsan: Este dificil sa modifici un act constitutiv al unei companii printr-o lege, mai ales ca acum SIF-urile sunt niste societati detinute privat. Este o incercare de a face acest lucru cat se poate de legal.
WS: Ministerul Finantelor a inlocuit peste noapte proiectul de ordonanta de urgenta cu un proiect de lege. De ce credeti ca s-a intamplat acest lucru?
Alexandru Birsan: Daca Guvernul alege sa dea OUG sau sa promoveze un proiect de lege este dreptul lui sa aleaga instrumentul. Schimbarea peste noapte arata ca Guvernul, asa cum avea dreptul, la un moment dat s-a razgandit. Proiectul este insa in consultare publica; daca in consultarea publica se ajunge la concluzia ca totusi exista urgenta, Guvernul s-ar putea sa se razgandeasca din nou.
Citeste si:
Decizia MSCI este in luna mai. Daca vrem sa avem o sansa la aceasta promovare, noi trebuie sa avem implementate imbunatatirile si reformele cerute astfel incat investitorii sa le vada in actiune si sa le “simta” pana cand vor fi intervievati de institutie.
Dupa parerea mea urgenta exista de ani de zile. Tot ce pot sa sper este ca asa cum alte legi au trecut foarte repede, la fel se va intampla si in acest caz. Scopul proiectului celor 8 bariere este foarte simplu: Romania sa fie piata emergenta din punct de vedere al clasificarilor MSCI. Ca sa obtinem acest lucru trebuie sa indeplinim niste criterii tehnice si niste criterii calitative.
Criteriile tehnice sunt matematica simpla: fie indeplinim cifrele cerute (lichiditate, capitalizare companii listate, etc.), fie nu le indeplinim. Din estimarile BVB, criterile tehnice ar trebui sa fie indeplinite in curand pe baza ultimelor listari.
Citeste si:
Criteriile calitative se evalueaza pe baza interviurilor cu investitorii: MSCI sta de vorba cu investitorii si vrea sa vada ca ei “se simt bine” in piata aceasta, ca au drepturile respectate si ca le este usor sa faca business in piata romaneasca.
Decizia MSCI este in luna mai. Daca vrem sa avem o sansa la aceasta promovare, noi trebuie sa avem implementate imbunatatirile si reformele cerute astfel incat investitorii sa le vada in actiune si sa le “simta” pana cand vor fi intervievati de institutie.
WS: In urma schimbarilor de anul acesta, avem sansa sa trecem de “testul” MSCI de criterii calitative la evaluarea din mai?
Alexandru Birsan: Chiar cuvantul “calitativ” ne spune ca nu stim cu siguranta, ca este vorba despre un aspect interpretabil. Fiecare zi care trece ne afecteaza sansele de a prinde trenul la urmatorul review al MSCI.
Citeste si:
Mai merita mentionat si un alt aspect: statul roman vrea sa listeze Hidroelectrica si alte companii. Daca la acea data Romania va fi pe watchlist-ul de piete emergente (n.red. etapa de analiza si supraveghere inainte de promovare de la statutul de piata de frontiera, la cel de piata emergenta), este economic foarte probabil ca statul sa incaseze mai multi bani cand vinde anumite active. Este in interesul tuturor ca acest lucru sa se intample.
WS: Ce parere aveti despre legea care prevede desfiintarea pietei Rasdaq?
Alexandru Birsan: Legea prin care se clarifica statutul si viitorul pietei Rasdaq este o idee buna deoarece in sfarsit se incearca rezolvarea situatiei acestei piete.
WS: In lege se vorbeste destul de mult despre dreptul actionarilor de a se retrage din companie si deloc despre optiunea efectiva a delistari. Ce presupune mai exact dreptul actionarului de a se retrage si de ce legiuitorii nu au mentionat clar existenta unei optiuni a delistarii?
Alexandru Birsan: Dreptul actionarilor de a se retrage din companie, prevazut in lege, da posibilitatea unui actionar sa fie "cumparat" de catre societate. Mai exact, din fondurile companiei se retrag bani, cu acei bani vor fi cumparate titlurile detinute de respectivul actionar, iar apoi acele titluri vor fi probabil anulate.
N.red: Potrivit articolului 134 din Legea Societatilor Comerciale, pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat, la cererea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, iar costurile de evaluare sunt suportate de companie.
Dreptul actionarilor de a se retrage din companie, prevazut in lege, da posibilitatea unui actionar sa fie "cumparat" de catre societate. Mai exact, din fondurile companiei se retrag bani, cu acei bani vor fi cumparate titlurile detinute de respectivul actionar, iar apoi acele titluri vor fi probabil anulate.
Alexandru Birsan: Intr-adevar, in textul legii nu se mentioneaza nimic specific despre optiunea retragerii de pe Rasdaq a unei companii. Totusi, dreptul actionarului de a se retrage in conditiile prevazute genereaza implicit aceasta optiune. Piata Rasdaq intr-o zi se va desfiinta, iar pentru o companie care nu a decis nici sa se mute intr-o piata reglementata, nici sa se transfere pe un ATS, inseamna ca pur si simplu la o anumita data nu se va mai afla pe nicio piata. Este precum trecerea de la o stare la alta, este un lucru implicit rezultat prin efectul legii.
Cred ca o societate mare de pe Rasdaq n-ar face rau sa se transfere pe bursa. Compania este obisnuita cu anumite raportari, cu un anumit standard de comportament al conducerii, iar listarea ii aduce niste posibilitati de finantare care nu le are daca nu este pe o bursa.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
