Presedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala pe Legea 304/2004, privind organizarea judiciara. Este una dintre cele trei Legi ale Justitiei, scrie Ziare.com.
Seful statului o trimisese inainte spre reexaminare inapoi Parlamentului, insa Florin Iordache a anuntat chiar inainte sa vada ce probleme a gasit Iohannis ca nici nu se vor uita pe cerere, ci vor trimite legea din nou spre promulgare exact in forma initiala. Acest lucru s-a si intamplat la sfarsitul saptamanii trecute, asa ca presedintele a dus acum problema la CCR.
Nu e prima data cand Iohannis contesta la CCR Legea 304. Prima oara cand a facut-o, insa, institutia condusa de Valer Dorneanu a respins, la finalul lunii mai, ca inadmisibila obiectia de neconstitutionalitate. Magistratii au motivat atunci ca presedintele a depasit termenul legal de sesizare a institutiei.
Ce contesta acum Iohannis la CCR
Iohannis spune acum in sesizarea catre Curte ca prin modul in care Parlamentul i-a respins cererea de reexaminare fara ca macar sa o examineze a incalcat Constitutia.
Citeste si:
"Prezenta sesizare vizeaza motive de neconstitutionalitate extrinseca referitoare la respectarea normelor si principiilor constitutionale aplicabile in procedura de adoptare a legilor. (...) Desi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticata, din rapoartele comisiilor sesizate in fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezulta care sunt ratiunile pentru care s-a ajuns la solutia respingerii acestora.
De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese si din dezbaterile plenului Camerei Deputatilor. Spre deosebire de Camera, la Senat, plenul a respins, fara vreo motivare, amendamentele formulate", se arata in sesizarea Administratiei Prezidentiale.
Iohannis spune in cerere ca se incalca principiul constitutional al separarii puterilor in stat prin modul in care Parlamentul nici macar nu s-a uitat pe reexaminare.
Citeste si:
Citand din Constitutie, Iohannis arata care ar fi trebuit sa fie procesul in cazul cererii de reexaminare.
"Reexaminarea poate fi ceruta o singura data, pentru orice motiv - de forma/procedura sau de fond/continut, cu privire la legea in integralitatea sa sau pentru o parte dintre normele sale. Ca urmare a formularii cererii de reexaminare, legea este retrimisa in Parlament, care este obligat sa reia procedura de legiferare si sa dezbata in plenul celor doua Camere solicitarile adresate de Presedinte".
"In absenta motivelor de respingere se poate intelege ca cererea de reexaminare a facut doar obiectul unei decizii politice (...) . Din dezbaterile din Plenul Camerei Deputatilor nu rezulta ca aceasta a dezbatut motivele de reexaminare cuprinse in cererea Presedintelui Romaniei. In opinia noastra, nici din dezbaterile Plenului Senatului nu rezulta o asemenea imprejurare, cata vreme in cadrul acestora discutiile s-au purtat in jurul unor aspecte procedurale, iar raportul comisiei sesizate in fond nu cuprindea nicio motivare a ratiunii respingerii amendamentelor formulate de senatori.
Citeste si:
Absenta oricaror motive de respingere a cererii de reexaminare in cadrul raportului comisiei sesizate in fond conduce la ideea ca aceasta nu si-a indeplinit rolul constitutional, cel statuat prin jurisprudenta Curtii Constitutionale, de a organiza si de a realiza actele pregatitoare pentru Plenul fiecarei Camere", se mai arata in document.
In final, seful statului avertizeza ca aceasta atributie a functiei prezidentiale devine golita de continut si orice cerere de reexaminare devine pur formala.
"Orice alta interpretare ar face ca reexaminarea ceruta de Presedintele Romaniei sa fie pur formala, iar atributia constitutionala de care acesta dispune potrivit art. 77 alin. (2) ar fi golita de continut", isi incheie Klaus Iohannis expunerea de motive.
Sursa foto: Agerpres Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
