"Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face in vederea depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare", asa ne spune Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor din 21 noiembrie 1997.

In acelasi timp, Normativul privind Comportarea in timp a Constructiilor Indicativ P130-1999, prevede ca "Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiilor este de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii constructiilor pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti si de degradare a mediului (natural, social, cultural), cat si obtinerea de informatii necesare perfectionarii activitatii in constructii".

Acelasi Normativ defineste un termen absolut vital pentru constructii Aptitudinea de utilizare (exploatare) - capacitatea unui produs (serviciu, lucrare, constructie) de a indeplini functiunea definita pentru care a fost conceput, in conditii specifice.

Aceeasi legislatie, mentioneaza cine ar trebui sa execute aceste lucrari, frecventa la care trebuie efectuate vizitele, masuratorile, cine este responsabil de lucrarile de urmarire a comportarii constructiilor in exploatare, cine ar trebui sa propuna masuri de remediere/reparatii, procedura de raportare catre organele de control, etc.

Ce ne facem totusi cu lipsa executarii acestor lucrari ? cu neacceptarea constientizarii importantei lucrarilor de urmarire a comportarii constructiilor in exploatare ? cu lipsa intocmirii Capitolului D din Cartea tehnica a constructiei inca din faza de executie? de ce se lasa la voia intamplarii un aspect atat de important in exploatarea unei constructii ? de ce se lasa, de cele mai multe ori, aceste lucrari pe mana celor mai ieftini pseudospecialisti din piata ?

Lista poate continua si totusi trebuie de adaugat aici un aspect atat de important, nealinierea legislatiei actuale la realitatea de astazi, nealinierea la nivelul de tehnologie actual si la facilitatile puse la dispozitie de aceasta.

Legislatia identifica si cateva tipuri de factori care pot afecta fiabilitatea constructiilor, capacitatea acestora de exploatare si de care ar trebui sa se tina cont pentru periada de exploatare si sa fie si monitorizati:

  • Factori externi: mediul ambiant (inghet, dezghet, natura terenului de fundare, pozitia apelor subteane, freatice, intensitatea actiunii seismice in zona (zonarea seismica a tarii), actiune chimica (carbonatare, acizi), actiune mecanica (intensitatea actiunilor climatice (vant, zapada, zonarea climatica a tarii, agresivitatea aerului sau a apei subterane, agresivitatea mediului interior provocata de activitatea tehnologica etc.);
  • Factori interni – saruri, schimbari de volum (fisuri care duc la pierderea durabilitatii);
  • Factori structurali – reserve din articulatii, supraincarcari

Realitatea din proiectele tehnice intocmite astazi in piata constructiilor ne arata, din pacate, o alta abordare, o abordare a trecerii peste, a tratarii cu superficialitate a riscurilor structurale si geotehnice in exploatare, a unui copy paste grav, a "optimizarii costurilor in exploatare" prin neexecutarea lucrarilor conform normelor nationale si europene, prin improvizarea anumitor lucrari cu sintagme intalnite de genul "mi se pare ca se misca", prin lipsa totala de informare a proprietarilor constructiei de catre ceilalti stakeholder referitor la obligatiile sale legale in exploatare, a asumarii amenzilor in locul investirii acestor resurse financiare in propria constructie, etc.

Din pacate, nivelul constientizarii necesitatii monitorizarii riscurilor este foarte scazut, existand un dezechilibru clar in ceea ce priveste optiunea aleasa raportata la impunerile legislative. Se poate observa o crestere in mediul privat, dar acceptiunea generala este inca constanta "daca nu este imperativ, nu fac". Este momentul ideal pentru a defini un cadru astfel incat siguranta sa capete un rol principal in segmentul constructiilor, atat noi cat si cele vechi. De asemenea, infrastructura de transport public cat si constructiile civile ar avea de beneficiat in urma crearii unui cadru legislativ bine definit si clar.

Constatam un mic trend crescator, dar, mai este mult pana departe. Este imbucurator faptul ca exista institutii publice care incep sa fie preocupate de aceste aspecte si impreuna cu acestea speram sa putem influenta pozitiv acesta zona in care exista un vid legislativ evident.

Sursa foto: sculpies / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri