Coronavirusul nu lasă loc interpretărilor și nici nu admite erori pentru prea multă vreme. Astfel, diferența dintre pozitiv și fals-pozitiv poate costa mai mult decât 400 de lei și o bifă, ”ajutând” la realizarea scorului de peste 76.000 de cazuri în România. După ce am aflat ce presupune o testare COVID, ne-am îndreptat atenția spre micile detalii din laborator. Așadar, pentru a elimina orice urmă de îndoială, wall-street.ro a aflat totul despre un test COVID-19 și rata sa de pozitivitate, pornind încă de la definiția acestuia, cu ajutorul Dr. Andreea Catană, medic primar Genetică Medicală, din Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria.
Exudatul nazofaringian pe care majoritatea dintre noi l-a făcut cel puțin o dată a devenit, în prezent, modalitatea de depistare a infectării cu noul coronavirus. Tehnica RT-PCR este standardul de diagnostic pentru COVID-19 la nivel mondial, având o acuratețe de 98%.
Astfel, cu o pregătire minimală în ideea evitării contaminării cavității bucale, care presupune ca înaintea efectuării recoltării probei biologice să nu se consume alimente, băuturi, gumă de mestecat sau tutun cu două ore înainte, pacientul se poate prezenta la recoltare.
Cât despre riscurile pentru pacient, acestea nu există dacă recoltarea se efectuează de către personal medical specializat. Chiar dacă este o manevră ușor neplăcută pentru majoritatea pacienților, recoltarea exudatului nazofaringian durează câteva secunde, fiind considerată o manevră minim invazivă, în urma căreia nu ar trebui să apară riscuri, precum sângerare sau infecție.
Citeste si:
”RT- PCR se referă la reacția de polimerizare în lanț, o tehnologie de biologie moleculară care este folosită pentru a amplifica și transcrie secvențele de ARN viral (virusul SARS-CoV-2 este un virus de tip ARN) în fragmente de ADN, pe care le multiplică pentru a le putea detecta. Cu ajutorul acestei reacții este posibilă identificarea fragmentelor de ARN viral în secrețiile respiratorii recoltate de la pacient”, a declarat dr. Catană.
De ce un test COVID poate fi fals-pozitiv
Acuratețea de 98% este îmbucurătoare, însă cei 2% rămași dau naștere acelor rezultate fals-pozitive sau fals-negative. Dr. Andreea Catană spune că acest lucru este posibil din cauza contaminării probei cu noul coronavirus în momentul recoltării sau prelucrării acesteia.
Vezi și: Dr. Adrian Marinescu: Probabil avem de 10 ori mai mulți infectați decât cei raportați zilnic
Citeste si:
”Tehnologia RT-PCR se bazează pe complementaritatea ADN, având astfel o specificitate și sensibilitate analitică mare. Cu toate acestea, la fel ca pentru orice tehnologie moleculară, pot să apară rezultate fals-pozitive, respectiv fals-negative. În literatura de specialitate, pentru testarea RT-PCR în infecția cu SARS-CoV2 au fost raportate rezultate fals pozitive pentru 3-5% din testele efectuate. Cel mai frecvent, un rezultat fals pozitiv este consecința contaminării probei cu noul coronavirus în momentul recoltării sau prelucrării acesteia. De asemenea, un rezultat fals-pozitiv poate să fie consecința unei reacții încrucișate (cross-linked) cu un alt Coronavirus”, explică medicul.
De ce un test COVID poate fi fals-negativ
Dacă rezultatele fals-pozitive au fost în proporție de maximum 5%, cele fals-negative variază până la 30%, motivele fiind diferite.
Citeste si:
”Rezultatele fals-negative au fost raportate în bazele de date curente ca fiind întâlnite într-un procent relativ variabil, cuprins între 5-30%. Cele mai frecvente cauze pentru un rezultat fals-negativ sunt: prelevarea inadecvată a probei biologice, recoltarea probei biologice la timp scurt după contactul infecțios (înainte de ziua 5-7), mediul de transport sau transportul inadecvat al probei biologice, kit-uri sau reactivi neomologați care pot genera produsi inhibitori ai reacției PCR, dar și personal de laborator neavizat”, a adăugat dr. Catană.
Citește și: Dr. Valeriu Gheorghiță, medic infecționist: Testele efectuate ne arată doar un vârf de aisberg
Cât despre posibilitatea unui rezultat inconcludent, care diferă de testele fals-pozitive sau fals-negative, dr. Catană menționează că este vorba despre o posibilă reacție încrucișată cu un alt virus din proba cu pricina. De asemenea, o altă cauză poate fi dată de mediul de transport al probei din locația recoltării în laborator, rezultatul putând fi unul incert sau rar.
Citeste si:
Dr. Andreea Catană susține că acest lucru necesită o a doua recoltare.
Cum este lucrată o probă pentru un test COVID
Procedura, care este standardul de diagnostic pentru COVID-19 la nivel mondial, este RT-PCR (Reverse Transcription Polymerase Chain Reaction). Metodologia se bazează pe caracteristica fundamentală a complementarității catenelor de ADN care permite recunoașterea și legarea specifică a catenei matriță de ADN cu o țintă (primer), urmând ca fragmentul de interes să fie amplificat în milioane de copii marcate fluorescent și care sunt detectabile de un software specializat.
”Pe scurt, după recoltarea probei biologice într-un recipient cu un mediu special pentru patogeni virali, se efectuează izolarea ARN-ului viral din secreția nazofaringiană (sau lavaj bronhoalveolar), urmată de conversia ARN-ului viral în ADN complementar, care permite hibridizarea prin complementaritate cu sondele virale specifice (fragmente scurte de ADN care se regasesc doar în genomul viral). Ulterior, se efectuează reacția PCR propriu-zisă care permite amplificarea exponențială a fragmentului viral de interes în milioane de copii care, fiind marcate cu fluorocromi, vor elibera un semnal luminos translatabil în curbe de amplificare vizualizabile în timp real, pe un grafic digital. Extracția ARN se poate efectua manual și durează 15 minute pentru fiecare proba în parte. Extracția se mai poate realiza automatizat, timpul de efectuare fiind redus la 2 ore pentru 60 de probe. Ulterior revers-transcripția și reacția de polimerizare în lanț (PCR) durează între 1,5 și 2 ore, în funcție de protocolul utilizat. Utilizarea tehnologiei automatizate reduce semnificativ apariția rezultatelor fals-pozitive, respectiv fals-negative, datorită evitarii erorilor umane de manipulare în laborator”, explică dr. Andreea Catană.
Citeste si:
În Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria un test COVID-19 este în valoare de 390 de lei. Mai există opțiunea testării unei probe de sânge, pentru a afla dacă există anticorpi, care costă 280 de lei, însă aceasta nu este o modalitate sigură de a afla dacă ești sau dacă ai fost infectat. Programările sunt efectuate la intervale de 10 minute, inclusiv pentru copii. Recoltarea unei probe pentru testul COVID-19 se poate face în toate Punctele de Recoltare Regina Maria din București și din țară, dar și în câteva din clinici, după cum urmează:
- București - clinicile Enescu, Băneasa, UTM (Universitatea Titu Maiorescu, Timpuri Noi) și Floreasca;
- Cluj;
- Constanța;
- Tulcea.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
