Protecția mediului înconjurător este unul dintre elementele asupra căruia se oprește atenția autorităților, a companiilor, dar și a ONG-urilor. Un exemplu în acest sens este Fundația Comunitară București, care a prezentat câteva soluții la îndemână prin care putem contribui la ”înverzirea” Bucureștiului. Și nu, nu începe cu colectarea selectivă...
Conform definițiilor, un oraș verde este un oraș cu spații deschise numeroase, accesibile și de calitate; transport în comun sau alternativ de încredere; utilizarea pe scară largă a resurselor regenerabile; eficiență energetică a clădirilor și o comunitate puternică, în care membrii lucrează împreună la rezolvarea problemelor comune. Un oraș verde este un oraș în care calitatea vieții locuitorilor este foarte ridicată și mediul are cât mai puțin de suferit de pe urma activităților umane.
”Datele ne arată că nu avem o problemă mare cu spațiul verde efectiv în București. Nu e nevoie să recurgem la soluții prea drastice, cum ar fi demolarea de clădiri, pentru a crește un oraș verde. Problema mare, care este rezolvabilă dacă punem timp și resurse, este calitatea acestui spațiu verde. Avem mai puțin de un copac pe cap de locuitor (și asta e o cifră din Registrul Verde al Bucureștiului veche de aproape un deceniu, deci probabil situația curentă e și mai proastă), și mult spațiu acoperit cu pământ pe care nu crește nimic”, a declarat Alina Kasprovschi, membru fondator Fundația Comunitară București, într-un interviu wall-street.ro.
Citeste si:
Kasprovischi precizează că demersurile pentru crearea unui oraș mai verde pornesc de la fiecare locatar, ulterior ajungând la autorități, unde responsabilitatea capătă cote înalte.
”Dincolo de parcurile orașului, grădinile blocurilor trebuie refăcute, inclusiv prin participarea locatarilor. Acestea însumează suprafețe importante de spațiu verde, însă sunt adesea abandonate sau insuficient exploatate. Un model bun de preluat este acela al încurajării agriculturii urbane și dezvoltarea unor zone experimentale în comunități”, a completat fondatoarea Fundației.
În acest sens, Kasprovischi dă exemplul grupului care se implică pentru Cișmigiu, oameni care, pentru început, au pictat zidurile interioare ale blocului lor, apoi au început să îngrijească grădini în cartier, să instaleze stupi de albine pe blocuri, au lucrat la protecția păsărilor și menținerea nivelului scăzut de zgomot în parc și au convins și alți locuitori să facă curățenie voluntar în parc.
Citeste si:
”Acum, membrii grupului de inițiativă civică Cișmigiu sunt parteneri de dialog cu Primăria Capitalei, pentru reabilitarea parcului, care este monument istoric”, a adăugat aceasta.
Soluții pentru un București mai verde
Când vorbim despre spații verzi, o primă nevoie este aceea a managementului unitar. În prezent, gestionarea spațiilor verzi e divizată între mai multe autorități, fără politici comune. Altfel, așa cum arată și cercetarea la care Fundația a lucrat, spații verzi există în București, dar cu inegalitate a accesibilității și o valorificare ineficientă.
Bucureștiul este departe de a fi un oraș verde, dar sunt lucruri pe care le poate face cu destul de multă ușurință pentru a-și îmbunătăți situația.
Alina Kasprovschi, fondator Fundația Comunitară București
”Terenurile abandonate trebuie reconstruite ecologic sau măcar întreținute, pentru că sunt acaparate de vegetație spontană – de multe ori, acolo crește “infama” ambrozie, care e responsabilă de alergiile multora dintre noi”, a comentat Alina, aceasta fiind una dintre soluțiile pentru un București mai verde.
Bineînțeles, Kasprovschi a amintit și de alegerea transportului în comun sau a bicicletelor, în detrimentul propriei mașini. Nici colectarea selectivă nu a lipsit din acest tablou.
”Întrebarea este cum facem ca oamenii să își dorescă să folosească bicicleta și transportul în comun în detrimentul mașinii. Acesta este unul dintre domeniile în care intervenția autorităților este esențială. Pentru asta, avem nevoie de transport în comun rapid, de încredere și accesibil și de infrastructură reală pentru transportul personal nemotorizat. Din fericire, autoritățile din București nu trebuie să inventeze ceva complet nou, există studii de caz numeroase despre orașe care au reușit o astfel de transformare cu succes”, a explicat fondatoarea ONG-ului.
Citeste si:
Un alt concept despre care Kasprovischi a povestit este acela de 15 minutes city. El definește planificarea urbană care face ca toate serviciile necesare vieții, job, educație, servicii medicale și alimentare, cultură și relaxare, să fie în proximitatea domiciliului, la maximum 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta/trotineta.
”Din nou, e un rol pe care este nevoie să și-l asume administrația locală și poate funcționa doar printr-o asumare pe termen lung. Totuși, finanțările pe care noi le putem acorda în zona de design urban prietenos cu locuitorii pot ajuta proiectele pilot să se dezvolte”, a adăugat aceasta.
Rolul educației în crearea unui viitor verde
Educația reprezintă baza unei societăți, prin urmare, ne legăm de ea și la acest capitol. Kasprovischi a precizat că se depun eforturi în acest sens și au apărut din ce în ce mai multe evenimente sau cursuri cu și despre protecția mediului în școli.
Citeste si:
”La nivel larg însă, este nevoie să spargem niște tipare cu care am crescut și să înțelegem ce costuri au deșeurile chiar pentru propria noastră sănătate. Capitala are un grad de reciclare a deșeurilor de aproximativ 10%, în condițiile în care ținta de reciclare asumată de România, ca membră UE, este de 50%. Există resurse cum este hartareciclarii.ro, care prezintă opțiunile pe care le au bucureștenii pentru colectarea separată a materialelor reciclabile”, a adăugat aceasta.
Totodată, putem menționa și platforma inițiată chiar de Fundație, Platforma de Mediu pentru București, care reprezintă un canal de colaborare între societatea civilă, companii și administrațiile publice.
”Ce ne dorim în viitorul imediat este să ne asumăm rolul Fundației de a aduce împreună societatea civilă, companiile și autoritățile publice, pentru ca fiecare să ne facem partea noastră de treabă în corelație cu ceilalți și în acord cu binele nostru comun. Deși este un obiectiv pe termen lung, 2022 va fi un an de curaj, în care vrem să integrăm ideea de a face bine sistemic în toată activitatea noastră. Îndrăznim să ne planificăm anul și cu mai multe ocazii de reconectare a comunității, cu activități stradale și evenimente în oraș, pentru oraș”, a precizat Kasprovschi.
Citeste si:
Fundația Comunitară București are zece membri în echipă, iar în zece ani, a finanțat peste 600 de proiecte și burse din București și Ilfov, cu 3 milioane de euro. Fundaţia Comunitară Bucureşti este parte dintr-o mişcare naţională, alături de alte 18 fundaţii comunitare din țară.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
