Cei trei mesteri populari sunt: Adela Petre-tesatoare in par de capra care in 2015 a fost declarata “Tezaur Uman Viu” de catre Ministerul Culturii si UNESCO, Alexandru Ilinca-unul dintre cei mai cunoscuti opincari romani si Paul Buta- un talentat creator de masti populare.
De asemenea, cele doua antreprenoare care sunt incluse in aceasta campanie sunt: Antoaneta Mares, fondatoarea platformei online de promovare a iei “Blouse Roumaine Shop” si Dana Georgescu- fondatoarea atelierului de tipar si legatorie “Moara de hartie”, dar si a proiectului “Satul Mestesugurilor”.
“Traditiile populare trebuie sa mearga mai departe si vedem in ultimii ani cum tinerii le apreciaza din ce in ce mai mult. Intalnim acest lucru pe strada, dar si in social media: pe Facebook, YouTube, Instagram. Ne-am dorit ca prin aceasta serie de videoclipuri sa aducem o parte dintre acesti mesteri populari aproape de tineri si de digital, pentru ca tehnologia ne ofera acum cea mai simpla metoda de comunicare: internetul”, a afirmat Claudiu Vrinceanu, secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.
Mestesugarii se mai pot inscrie ca expozanti la targ pana pe 26 octombrie, aici. Participarea mestesugarilor este gratuita, iar MECRMA va suporta cheltuielile de transport si cazare ale acestora. Beneficiarii programului isi vor putea prezenta si vinde produsele si, totodata, vor avea ocazia sa organizeze ateliere de lucru pentru vizitatorii interesati.
Bugetul alocat acestui proiect este de 890.000 de lei.Programul national pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului este un program multianual de stimulare a infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, implementat de catre Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.
Adela Petre, tesatoare in par de capra, 87 de ani
“In viata, totul este numai sa vrei. Si da si altora ce stii...sa aiba cin’ te pomeni”.
Adela Petre a creat primul sau covor in anul 1947, insa tese in par de capra de aproximativ 40 de ani. “Bunica mea avea o zicala „Acolo unde se ia razboiul din casa, nu merge bine” si eu urmam toate vorbele acestea”. Nu are un catalog de modele, nu a realizat niciodata doua covoare la fel, iar covoarele ei pot fi vazute in muzee din toata lumea. In 2015, a fost desemnata “Tezaur Uman Viu”, distinctie acordata de UNESCO si Ministerul Culturii mesterilor populari exceptionali.
Paul Buta, creator de masti populare, 55 de ani
“Masca trebuie sa fie expresiva, trebuie sa transmita un mesaj, omul trebuie sa se regaseasca sub ea. Cand pui o masca pe fata si joci, publicul reactioneaza, isi doreste sa joace”.
Paul Buta realizeaza masti din 1990, de cand era regizor de comedie si voia sa puna in scena o piesa cu obiceiuri populare. Cum majoritatea traditiilor implicau masti si nu avea de unde sa le cumpere, a inceput sa le creeze.“Jocul cu masti este un obicei stravechi, iar mastile reprezinta oameni rai, afurisiti, carpanosi. Masca era pentru strabuni o incriminare a raului, oamenii buni nu se ascundau sub masti”, spune Paul Buta. Trecerea intr-un an nou era insa singura sarbatoare din an in care mastile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se incheia era evidentiat de masca unui batran bland, iar anul nou de cea a unui tanar frumos sau a unui copil. Mesterul popular creeaza in jur de 2-3 masti pe zi, iar pretul uneia este de aproximativ 100 de lei. In general, clientii fideli ai mastilor sunt ansamblurile folclorice.
Alexandru Ilinca, opincar, 62 de ani
“M-am dus la tata si i-am spus sa imi arate cum se fac opincile. Si imi zice: „Ne facem de rusine. Noi abia ne-am despartit de ele si tu vrei sa incepi iar cu opincile”. I-am spus: Da, tata, dar e o situatie diferita”.
Alexandru Ilinca a fost aproape de mestesugul crearii opincilor inca din copilarie, tatal sau lucrand “cele mai frumoase modele din sat”. Insa, aproape 35 de ani, mesterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Ramnicu-Valcea. In timpul liber, lucra pe cont propriu si participa la targuri populare. Astfel, a observat ca din tinuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se intampla in urma cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de disparitie. “Abia in ultimii ani a inceput sa fie traditionalul la moda. La un moment dat, am avut o clienta care mi-a cerut opinci sa mearga sa isi lanseze o colectie la Londra. Si, apoi s-a dus la cizmar si le-a pus toc…sa fie moda traditionala. Le-a tunat”, spune razand Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “stramosi ai adidasului” (cum le mai numeste mestesugarul) costa intre 10 si 100 de lei, iar clientii sai sunt mai ales cei care participa la concursuri de muzica folclorica sau vor sa studieze la Scoala Populara de Arte.
Dana Georgescu, fondatoare “Moara de hartie” si “Satul Mestesugurilor”, 36 de ani
“Copiii inca sunt sensibili la mestesuguri daca sunt puse intr-un context potrivit pentru ei. Sunt foarte incantati sa vada cum, din mainile lor, poata sa apara o foaie de hartie. Este nevoie sa facem ceva pentru a ne simti mai bine cu noi insine, iar mestesugurile sunt o cale”.
Dana Georgescu si sotul ei, Ion Georgescu, cei care au fondat “Moara de hartie”, un atelier-muzeu dedicat hartiei manuale, tiparului de altadata si legatoriei de carte, spun ca s-au gandit sa creeze un astfel de loc din pasiune pentru carti, mestesuguri, dar mai ales pentru oameni. In 2009 s-a infiripat ideea, iar din 2011 atelierul muzeu “Moara de hartie” se gaseste in Comana, judetul Giurgiu. Pana acum, “Moara de hartie” a atras peste 10.000 de copii si adulti incantati de mestesugurile cartii. Anul acesta, cei doi soti au mai facut un pas: au lansat “Satul Mestesugurilor”, un loc in care vizitatorii pot practica mestesuguri precum: prelucrarea lemnului, fieraria, prelucrarea stufului, olaritul, tesutul, moraritul traditional, prelucrarea fructelor, legumelor si a plantelor medicinale.
Antoaneta Mares, fondatoare a platformei online Blouse Roumaine Shop, 31 de ani
“Accesul la mestesug trebuie sa fie mult mai usor. Iar online-ul ajuta la acest lucru, pentru ca este mult mai accesibil din punctul de vedere al timpului si al comunicarii. Poti lua legatura cu un artizan mult mai repede decat atunci cand faci multe demersuri ca sa poti ajunge la un artizan foarte bun”.
Antoaneta Mares s-a gandit sa lanseze un magazin online de promovare a iei romanesti in 2012, dupa ce a vazut-o pe cantareata britania Adele pe coperta revistei Vogue intr-o ie reinterpretata de designerul american Tom Ford. Astfel, in 2013 fonda “Blouse Roumaine Shop”. Prima comanda pe care avut-o a fost din Helsinki (Finlanda), iar cei mai fideli clienti sunt romanii si francezii. ”Eu am foarte mare incredere in industria aceasta, a produselor traditionale, care ar putea sa apara. Momentan nu este o industrie, este o poveste foarte frumoasa, dar are mult potential”, mai spune Antoaneta Mares.
