Vremea s-a încălzit, restricțiile de pandemie au fost limitate și Rusaliile bat la ușă: scenariul numai bun pentru un weekend de evadare pe câteva din culmile masivilor din România, unul în Bucegi, celălalt în Cozia și un altul în Ceahlău. Am contactat centrele locale Salvamont cărora sunt arondate aceste trasee (Bușteni, Sinaia, Piatra Neamț și Vâlcea), care ne-au transmis că traseele pe care le propunem sunt și vor fi practicabile la sfârșitul săptămânii.

Fiindcă siguranța este mai importantă decât orice, i-am apelat pe cei de la Salvamont care au sub supraveghere aceste zone și care ne-au comunicat că se poate merge pe ele la momentul actual. Ei care ne-au dat și câteva sfaturi pentru cei care nu au foartă multă experiență pe drumurile alpine, dar care vor totuși să le încerce.

„Turistul care vrea să urce pe munte trebuie să poarte minimum echipamentul standard, adică bocanci, doi litri de apă, pelerină de ploaie, tricou de schimb și rezerve de îmbrăcăminte mai călduroasă decât cea cu care începe traseul, pentru că la altitudine mai mare este mai rece”, ne-a transmis un reprezentant al Salvamont Bușteni.

De asemenea, șeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, ne-a spus că o condiție a aventurării pe căi montane este ca turistul să fie bine informat cu privire la traseu și la condițiile meteo, și că echipele Salvamont din toată țara încurajează toți doritorii să folosească numărul unic al Dispeceratului Național Salvamont (0SALVAMONT, în cifre 0725826668). El ne-a asigurat că personalul specializat de aici va oferi turiștilor toate informațiile și sfaturile de care au nevoie pentru a nu se pune singuri în pericol pe munte. De asemenea, pentru situații neprevăzute care ar forța călătorul să rămână peste noapte pe traseu, Cornoiu a recomandat echiparea cu lanterne cu baterii de rezervă și cu acumulatori externi de rezervă pentru telefoane.

1. Bușteni – Jepii Mari – Piatra Arsă

Munții Bucegi sunt adesea prima variantă care vine în mintea montaniardului ce și-a propus să o pornească la drum. Însoțindu-te cu priveliști de o frumusețe încântătoare, traseul până la Piatra Arsă, de parcurs în 3-4 ore, este unul de dificultate medie, destul de solicitant fizic însă considerabil mai ușor de făcut decât calea vecină, Jepii Mici, pe unde ai avea nevoie de experiență solidă ca să depășești fără probleme zonele de lanț sau foarte abrupte. Numele traseului vine de la neobișnuitele tufe de jepi (jnepeni) răspândite pe anumite porțiuni ale rutei și care sunt caracteristice acestei zone.

Retail jobs

Accesul la traseu este facil atât pentru cei care vin cu automobilul, cât și pentru cei care ajung cu bicicleta sau cu trenul, Gara Bușteni fiind un reper central aici, la mai puțin de doi kilometri de poalele drumului. Odată ce ai depășit Gara, vei merge pe Strada Libertății (artera centrală a orașului) înspre sud (direcția Sinaia) 7-800 de metri până la Strada Independenței, pe care o vei străbate în întregime, lăsând în urmă Salvamont Bușteni și Administrația Parcului Natural Bucegi. La finalul Străzii Telecabinei nu este nicio telecabină, ci chiar bifurcația unde alegi dacă o vei lua pe Jepii Mari sau Jepii Mici.

Vedere de pe Valea Jepilor

Sursa foto: Facebook/Florin Giorgian

Pentru Jepii Mari vei face stânga și vei alege marcajul triunghi albastru. Va trebui să mergi cu atenție pe bucățile de drum foarte îngustat pentru a nu aluneca. Către finalul traseului, înainte de Cabana Piatra Arsă, vei da de Cantonul Schiel, care va trebui și el depășit, pe o porțiune considerabil ușurată.

Citeste si:
Peste 15.000 de români au ajuns de Rusalii la mare
Peste 15.000 de români au...

De la Cabana Piatra Arsă opțiunile sunt variate. Poți alege să mergi înspre nord pe creste – pe marcajul bandă galbenă, înspre dreapta – până la Cabana Babele, într-un pas lejer, în mai puțin de o oră și jumătate, unde te-ar aștepta celebrul perimetru cu Babele, Sfinxul și Ciupercile de gresie, precum și telecabina care te-ar duce direct înapoi la Bușteni.

În direcția sud, marcajul bandă galbenă te-ar face să străbați Rezervația Naturală Muntele Colții lui Barbeș, unde vei putea admira formațiuni stâncoase conturate în lance. Direcția aleasă ar fi Vârful cu Dor, de unde poți lua telegondola, sau, la alegere, telecabina, care te-ar coborî în Sinaia.

Poți de asemenea rămâne peste noapte la Piatra Arsă pentru a avea timp să explorezi mai bine împrejurimile (în nord fiind și Crucea Eroilor Neamului și Vârful Caraiman, puțin mai la est de Babele aflându-se Cimitirul Elefanților; iar la sud de Piatra Arsă se mai află, pe lângă cele menționate mai sus – Colții Pietrei Arse și Șaua Călugărului) și pentru a coborî versantul fără telecabină/telegondolă – pe traseul pe care ai venit sau pe alte variante, cum ar fi Piatra Arsă – Piciorul Pietrei Arse – Valea Peleșului, înspre Sinaia, pe marcajul cruce albastră (călătorie de 3-4 ore).

2. Căciulata – Mănăstirea Stănișoara – Ciuha Mare (Vf. Cozia)

Un alt traseu de dificultate medie și care oferă satisfacții vizuale deosebite poartă călătorul, de data aceasta, pe Masivul Cozia, din sud-vestul Munților Făgăraș. Pe un drum în care stânca este străjuită de arbori și împodobită cu penajul verde ori roșcat al acestora se ajunge către Ciuha Mare, cum mai este numit Vârful Cozia (1.668m), pornind din satul Căciulata (jud. Vâlcea), aflat la 3 kilometri de Călimănești, pe direcția nord. Pot fi alese două variante de traseu până la Mănăstirea Stănișoara (750m), atât cel marcat cu banda albastră cât și crucea albastră având durate apropiate de parcurs – circa două ore-două ore și jumătate (ceea ce înseamnă jumătate din traseul total până în vârf, de 4-5 ore), cu mențiunea că ruta crucii albastre urmează un drum forestier, fiind ceva mai ușor de parcurs. Mănăstirea Stănișoara (numită și Nucet) are o poveste întortocheată și plăcută la ascultat, cu de sute de ani de istorie și incidente la mijlocul cărora a fost prinsă, așa că merită un scurt răgaz de vizită, alături uimitoarele chilii săpate în stâncă de pustnici, în zonă.

Citeste si:
La ce evenimente mai poți participa în București, în acest weekend
La ce evenimente mai poți...

Către Ciuha Mare, pe Pereții Gardului

Imagine din zona de creste înspre Vârful Cozia

Sursa foto: Facebook/Ministerul Mediului

Lăsând în spate schitul, banda albastră este singura care continuă ruta, prin dreapta. Drumul până în vârful Ciuha Mare trece pe lângă Colțul lui Damaschin, o muchie masivă țâșnită din stâncă și năpădită de pinacee înalte. Ceva mai sus, calea trece printre Grota de sub Vârful Durduc (la stânga) și Piatra Bulzului (la dreapta), care la care se poate ajunge prin scurte devieri de câte jumătate de oră. De la startul traseului și până la Ciuha Mare sunt 10 kilometri de parcurs, iar Cabana Cozia (1.573m) se află la mai puțin de jumătate de oră înaintea vârfului, ajuns deja la nivel de creastă, care pe această porțiune se numește Pereții Gardului. Se poate înnopta la Cabană sau la Adăpostul Armăsarul, aflat însă la o distanță de o oră de Ciuha Mare, pe banda albastră.

Mănăstirea Stănișoara

Pe drumul de coborât se va urma marcajul banda albastră în continuare până se intersectează cu banda roșie, care trebuie aleasă din acel moment, pe direcția Refugiului Turneanu. Banda roșie va fi ținută până la Poarta Stănișoarei, unde se poate relua cursul bandă albastră cu direcția de întoarcere, către Biserica Ortodoxă Sf. Mihail și Gavril, de unde a pornit călătoria. La întoarcere trebuie vizitate – în spiritul Rusaliilor – atât ctitoria lui Mircea Cel Bătrân – Mănăstirea Cozia, veche de peste șase secole, cât și Mănăstirea Turnu, aproape la fel de îmbătrânită, care păstrează poveștile unor pustnici și călugări care și-au înfruntat sorțile vitrege cu vrednicie.

3. Durău – Cascada Duruitoarea – Cabana Dochia

Ultima propunere cu care venim ia calea Parcului Național Ceahlău, aflat la aproximativ 60 de kilometri vest de Piatra-Neamț și tot atâta la est de Toplița. Traseul până la Cabana Dochia este unul de de dificultate medie, de 3-5 ore, presărat cu forme stâncoase năstrusnice cu care natura a decorat zona, și pe care românii le-au poreclit la fel de excentric.

Itinerarul începe din Stațiunea Durău, urmărindu-se marcajele colorate în cruce roșie și șerpuiește printr-o zonă de pădure deasă, întreruptă de câte un ochi de luminiș precum Poiana Viezuri. Un fir de apă pe nume Jgheabul lui Trifan taie calea turistului cu ceva vreme înainte să ajungă la Cascada Duruitoarea (1.250 m), care se varsă, la rândul ei, în Pârâul Rupturilor. Considerată a fi una dintre cele mai frumoase căderi de apă din România, Duruitoarea, este, fără îndoială, pe măsură de zgomotoasă, din pricina înălțimii mari de la care apa se prăbușește la nivelul solului, laolaltă cu debitul generos.

Partea superioară a Cascadei Duruitoarea

Sursa foto: ceahlaupark.ro

Părăsești frumusețile răsunătoare și lași în urmă și Poiana Scăiuș, precum și alte firicele de apă care întrerup drumul. După un ocol puternic la dreapta (Curmătura Piciorul Șchiop), dictat de anatomia dificilă a stâncilor, începe să se zărească platforma crestelor, care ating 1.845 de metri cu vârful Bâtca lui Ghedeon, și traseul se întoarce la 180 de grade. Piatra Lăcrămată care iese înaintea drumului este o curiozitate morfică de dimensiuni monumentale. Ruta către Cabana Dochia trece pe la mică distanță de Schitul Ortodox Schimbarea la Față, dincolo de care se poate observa – mai îndepărtată – Stânca lui Cerbu. În zonă mai sunt și alte stânci cu conformații curioase și care trebuie văzute – Dracul, Mireasa și Gura Plânsă, precum și Izvorul Fântâna Rece, zisă și Fântâna Mitropolitului. Se poate înnopta în Cabana Dochia pentru pregătirea drumului de întoarcere (de 3-4 ore), care o va continua pe crește pe marcajul bandă roșie, străbătând o adevărată mare de sânci – între care amintim doar câteva: Piatra cu Cerdac, Turnul Vulturilor, Panaghia, Acele Panaghiei, Fața Rotundă, în mijlocul cărora este Vârful Toaca(1.904m). În continuare drumul trece prin Șaua Muntelui, și chiar înainte de a coti brusc către stânga brăzdează Cușma Dorobanțului, numită și Furculița, ultima stâncă proptită pe crește. Urmează Șaua la Morminte, unde altitudinea este deja scăzută la 1.470 și de unde doar va scădea. Pe parcursul traseului de întoarcere se vor întâlni Poiana Fântânele și Cabana Fântnele, pentru a duce călătorul înapoi la Stațiunea Durău.

Sursa foto: Shutterstock
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Turism »



Setari Cookie-uri