Sunt așteptate noi restructurări în industrie, însă marii giganți financiari încă se luptă să găsească „minți luminate” care să știe să lucreze cu AI-ul.
Iată cinci tendințe despre cum va arăta bankingul în 2026, cu accent pe piața românească și europeană.
Băncile se luptă cu alte sectoare pentru a găsi „minți luminate” care știu să lucreze cu AI-ul
„Oamenii nu vor fi înlocuiți de AI, ci de persoane care vor ști să îl folosească.” Această mantră a devenit deja o clișeitate auzită la toate conferințele de specialitate, dar rămâne, totuși, un adevăr. Conform FMI, lipsa de talente este în prezent cea mai mare provocare cu care se confruntă multe companii.
O analiză Forbes aduce un scenariu clar pe masă: fără oameni care să implementeze noile soluții tehnologice, salturile de eficiență și creștere pe care fintech le promite serviciilor financiare vor rămâne un vis irealizabil. În 2026, lipsa de competențe devine mai acută ca niciodată, băncile, fondurile speculative și asigurătorii întâmpină în continuare dificultăți în a găsi suficienți specialiști.
Potrivit experților, în următoarele 12 luni, ingineria AI și machine learning, știința datelor, securitatea cibernetică și dezvoltarea blockchain vor fi printre cele mai căutate competențe, alături de profiluri capabile să gestioneze impactul uman al transformării digitale asupra organizațiilor.
Experiența clienților în aplicație nu mai este un moft, ci un motiv real pentru care poți renunța la o bancă
Într-o piață în care clienții pot schimba din ce în ce mai ușor furnizorii, băncile și asigurătorii înțeleg că experiența clienților (CX) a devenit esențială pentru a câștiga și a păstra afacerea consumatorilor.
Personalizarea bazată pe inteligență artificială este deja integrată în aplicații și în serviciile bancare personale, pentru a permite accesul rapid la bani și interacțiuni fluide în toate punctele de contact. Analiza predictivă poate anticipa problemele clienților înainte ca acestea să apară, iar chatbot-urile evoluează de la simple instrumente de întrebări frecvente la soluții capabile să rezolve probleme de la un capăt la altul, fără timpi de așteptare.
În 2026, mai mult ca niciodată, experiența clienților devine câmpul de luptă pe care băncile concurează pentru loialitate și creștere.
Fenomenul fuziunilor bancare continuă și în 2026
Fuziunile și achizițiile (M&A) din sectorul bancar rămân active la nivel global, pe fondul eforturilor băncilor de a-și crește dimensiunea, de a reduce costurile și de a deveni mai competitive într-un mediu economic tot mai complex.
Tranzacțiile transfrontaliere și consolidările sunt vizibile atât în Uniunea Europeană, cât și în SUA și în alte regiuni, unde instituțiile financiare caută fie noi piețe, fie își întăresc poziția pe cele existente. În Europa, marile grupuri bancare continuă să realizeze achiziții pentru a câștiga cotă de piață și eficiență operațională, contribuind la consolidarea sectorului.
Și în România, tendința de consolidare prin M&A este tot mai vizibilă. În ultimii ani s-au remarcat câteva tranzacții importante: Banca Transilvania a achiziționat operațiunile OTP Bank din România, Intesa Sanpaolo a finalizat achiziția First Bank, iar UniCredit a cumpărat Alpha Bank, repoziționând structura pieței bancare locale.
Se așteaptă noi runde de concedieri în banking, pe fondul adoptării AI
Faptul că băncile caută „minți luminate” nu înseamnă că unele joburi nu vor dispărea. Dimpotrivă, peste 200.000 de locuri de muncă din sectorul bancar european sunt amenințate în următorii cinci ani, pe măsură ce instituțiile adoptă tot mai mult inteligența artificială și își reduc rețelele de sucursale, arată o analiză Financial Times.
Concedierile sunt cel mai probabil să provină din zonele de „servicii centrale”, care includ funcții de back-office și middle-office, dar și din poziții legate de managementul riscului și conformitate, potrivit analizei realizate pe baza datelor de la 35 de instituții de credit.
Băncile europene se află sub o presiune intensă din partea investitorilor pentru a găsi noi modalități de reducere a costurilor și de creștere a rentabilității capitalului propriu, care rămâne constant sub nivelul rivalilor din Statele Unite.
Reglementări noi în Europa și stablecoins
În 2026, Uniunea Europeană continuă să reglementeze piețele digitale prin MiCA (Markets in Crypto-Assets Regulation), un cadru legislativ care impune autorizație, transparență și protecția consumatorilor pentru toți emitenții de cripto-active, inclusiv stablecoins. În acest context, băncile europene pot emite și tranzacționa stablecoins reglementate, facilitând plăți digitale rapide și sigure, sub supravegherea autorităților financiare europene și a băncilor centrale naționale.
Complementar, legislația digitală include DORA, care vizează reziliența operațională IT, precum și norme privind transparența și raportarea utilizării inteligenței artificiale. Obiectivul este crearea unui mediu sigur și predictibil pentru activitățile financiare digitale și consolidarea autonomiei strategice a Europei în zona plăților digitale.
