Reducerea costurilor cu personalul în 2026: economia de azi poate deveni costul de mâine
- Potrivit experienței companiei de consultanță, aproximativ 8 din 10 companii se uită mai întâi la costurile cu personalul atunci când caută soluții pentru reducerea rapidă a cheltuielilor.
Cheltuielile cu angajații sunt vizibile, recurente și relativ simplu de măsurat. În funcție de industrie, acestea pot reprezenta de la aproximativ 10% până la peste 30% din cifra de afaceri, potrivit TPC Concept.
Din acest motiv, atunci când marjele scad sau compania trebuie să-și îmbunătățească rapid rezultatele, managementul poate apela la înghețarea recrutărilor, neînlocuirea angajaților care pleacă, limitarea creșterilor salariale sau, în situațiile mai dificile, reducerea numărului de angajați.
Astfel de măsuri apar mai ales în sectoarele în care presiunea asupra costurilor și marjelor este ridicată, printre care producția, retailul și distribuția, construcțiile, industria automotive și serviciile.
Problema este că reducerea fondului salarial nu rezolvă automat motivele pentru care o companie pierde bani.
O reducere de 20% poate genera 5–7 probleme în următorul an
- Dacă volumul de muncă și procesele rămân aceleași, dar sunt mai puțini oameni disponibili pentru a le gestiona, economia realizată inițial poate fi transferată sub forma unor costuri în alte zone ale organizației.
TPC Concept identifică șapte efecte care pot apărea în decurs de 6–12 luni:
- reducerea capacității operaționale și apariția întârzierilor sau blocajelor;
- suprasolicitarea angajaților rămași;
- pierderea oamenilor-cheie și a know-how-ului acumulat;
- scăderea calității serviciilor și riscul pierderii unor clienți;
- diminuarea vânzărilor prin reducerea capacității comerciale;
- apariția ulterioară a unor costuri de recrutare și pregătire;
- reducerea capacității companiei de a prelua proiecte și oportunități noi.
„O reducere de 20% a fondului salarial se vede imediat în costuri. Dar, dacă rămân aceleași procese, aceleași tranzacții neprofitabile și aceeași muncă inutilă, cauza problemei nu este rezolvată”, explică Sorin Spiridon, fondator TPC Concept.
În acest scenariu, efectele nu mai sunt limitate la departamentul de resurse umane. Ele pot ajunge în vânzări, operațiuni și relația cu clienții și, în cele din urmă, se pot reflecta în cifra de afaceri și profitabilitatea companiei.
Problema poate fi tranzacția neprofitabilă, nu costul angajatului
- Una dintre dificultățile companiilor este că știu foarte bine cât îi costă angajații, dar nu întotdeauna cunosc costul real al activităților realizate de aceștia pentru fiecare client sau tranzacție.
O comandă de 500 de lei și una de 5.000 de lei pot necesita operațiuni similare: procesarea comenzii, picking, livrare, facturare și urmărirea încasării.
Diferența este că, în cazul unei comenzi cu valoare redusă, aceste costuri pot consuma o parte mult mai mare din marjă. În anumite situații, tranzacția poate deveni chiar neprofitabilă.
Același principiu se aplică relației cu clienții. O cifră de afaceri ridicată generată de un client nu înseamnă automat că acel client este și profitabil dacă presupune un număr mare de tranzacții mici, operațiuni suplimentare, livrări frecvente sau un efort administrativ disproporționat.
„Cifra de afaceri sau marja unui client, privite separat, nu arată dacă relația este profitabilă. Trebuie analizate numărul și valoarea tranzacțiilor, costul de servire și volumul de muncă pe care îl presupun”, spune Călin Spiridon, Managing Partner TPC Concept.
Ce ar trebui analizat înainte de reducerea personalului
- Înainte de reducerea numărului de angajați, analiza poate începe de la zonele în care compania consumă resurse fără să obțină suficientă valoare în schimb.
Prima categorie este reprezentată de tranzacțiile cu valoare mică și cost mare de procesare. Companiile pot analiza valoarea medie a comenzilor și costul operațional asociat fiecărei categorii de tranzacții.
A doua zonă este portofoliul de clienți. Un client poate genera venituri, dar poate necesita atât de multe operațiuni și resurse încât profitabilitatea relației să fie redusă. Produsele trebuie analizate după același principiu. Nu doar marja comercială contează, ci și costurile necesare pentru procesarea, depozitarea, livrarea și administrarea vânzărilor.
Cum pot companiile reduce costurile fără să-și reducă automat capacitatea
- O alternativă la tăierea directă a fondului salarial este eliminarea muncii care nu produce suficientă valoare.
Printre măsurile care pot fi analizate se numără consolidarea comenzilor pentru creșterea valorii medii a tranzacțiilor, simplificarea proceselor interne, eliminarea aprobărilor inutile și renunțarea controlată la tranzacțiile care rămân neprofitabile după încercările de optimizare.
Capacitatea astfel eliberată poate fi mutată către activități generatoare de venit: dezvoltarea clienților existenți, atragerea unor clienți noi, vânzări sau dezvoltarea unor segmente de piață cu potențial.
Astfel, reducerea costurilor nu mai înseamnă automat reducerea resurselor umane, ci folosirea lor mai eficientă.
Reducerea salariilor tratează costul. Optimizarea trebuie să trateze cauza
- Reducerea fondului salarial poate oferi unei companii o gură de aer atunci când este nevoie de rezultate financiare rapide. Dar efectul poate fi temporar dacă pierderile provin din procese ineficiente, activități fără valoare sau tranzacții neprofitabile.
Într-un astfel de caz, întrebarea pentru management nu mai este doar „cu cât putem reduce costurile cu personalul?”, ci „unde consumăm bani și resurse fără să generăm suficientă valoare?”.
Identificarea acestor pierderi înaintea reducerii personalului poate face diferența dintre o economie contabilă pe termen scurt și o îmbunătățire reală a profitabilității.
