În aceste zile, vedem în România știri cu privire la alocări financiare nemaiîntâlnite până acum. Unii spun 29 sau 40 miliarde de euro, alții promovează sume totale de 80 de miliarde care vor intra în România în următorii 7 ani. Dar, se pune întrebarea dacă suntem siguri că alocăm aceste resurse în deplină transparență și în interesul public? La capitolul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se menționează în mod generic consultări extinse, primirea de zeci de fișe de proiecte sau priorități naționale pe care apoi nu le regăsești în nicio strategie sectorială. În realitate, nu știm cu cine s-au întâlnit toți miniștrii și înalții funcționari publici implicați în elaborarea documentelor programatice.
Un articol de Octavian Rusu, Fondator & CEO Issue Monitoring
Mesajul transmis zilele acestea de Parlamentul European este că atunci când instituțiile publice alocă resurse financiare, fie că sunt destinate mediului public sau celui privat, este nevoie de instrumente de transparență care să ofere cetățenilor încrederea că s-a urmărit interesul public. La data de 27 aprilie a.c., Parlamentul European adoptă Acordul privind registrul de transparență obligatoriu la nivelul celor trei instituții publice fundamentale ale UE – Parlamentul, Consiliul UE și Comisia Europeană. Semnatarii validează rațiunea că deciziile de acordare a sprijinului financiar acordat statelor membre trebuie luate în deplină transparență, asigurând responsabilitatea decidenților Uniunii, mai ales în contextul finanțării fără precedent, pentru combaterea consecințelor pandemiei.
Citeste si:
Practica nu este nouă, ci își are rădăcinile în Registrul de transparență de la nivelul Comisiei Europene despre care se dezbate de mai bine de 5 ani să devină standardul de reprezentare transparentă și etică a intereselor la nivelul Uniunii. Astfel, orice interacțiune a unei companii, asociații de business, organizații sindicale, ONG sau orice altă entitate care reprezintă interese cu scopul de a influența o decizie publică, este obligatoriu să fie înregistrată.
Mai pe scurt, nu intri în instituțiile europene decât dacă ai legitimație că lucrezi acolo sau ești înscris în acest registru public, unde declari ce interese ai și cu cine te vezi. La noi, în schimb, auzim din presă că la Ministerul Sănătății sunt persoane care se plimbă prin birouri și nu se știe clar cine sunt acestea, sau dacă consulți agenda ministrului sănătății observi că ultimele două întâlniri au fost acum 4 ani, pe 23 noiembrie 2017, când ministrul a participat la două evenimente publice. De atunci, pauză. Răzleț, mai vezi un ministru care își publică agenda pe Facebook, dar dispare practica, după dobândirea de capital politic. Aleatoriu, am căutat agenda ministrului educației și cred că mai bine era să nu afișeze nimic decât să aflăm că în 3 săptămâni a avut 0 întâlniri, dacă excludem ședința de guvern din 20 ianuarie. Nu este clar dacă în celelalte săptămâni nu s-a prezentat la ședința de guvern sau a uitat secretara să îl treacă.
Citeste si:
Revenind la standardul de transparență instituit la nivelul celor trei instituții ale Uniunii Europene, acordul menționează că trebuie înregistrate și activități precum organizarea sau participarea la reuniuni, conferințe sau evenimente, contribuția la consultări sau audieri publice organizate de instituțiile europene. Obligația merge și mai departe, către evenimente ce presupun chiar și organizarea de campanii de comunicare, platforme, rețele și inițiative locale sau pregătirea documentelor de politică și de poziție, a amendamentelor, a sondajelor și anchetelor de opinie, a scrisorilor deschise și a altor materiale de comunicare sau de informare, precum și comandarea și efectuarea de studii.
Cele trei instituții europene își exprimă regretul că obligația de transparență se referă doar la înalții funcționari ai instituțiilor și insistă asupra faptului că, pe viitor, la următoarea revizuire, ar trebui extinsă obligația și la alți funcționari publici. Mai mult, se menționează pentru prima dată că obiectivul pe termen lung este reglementarea registrului de transparență prin lege și nu doar prin acorduri interinstituționale care sunt mai de grabă reguli de funcționare, decât norme imperative.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
