"Publika a aspirat tot ce a fost mai bine pregatit sub aspect jurnalistic"
In decembrie anul trecut, Grupul Realitatea-Catavencu, controlat de Sorin Ovidiu Vantu, anunta extinderea in Republica Moldova printr-o investitie de 4,5 milioane euro. Proiectul implica lansarea televiziunii de stiri si business Publika TV, a portalului publika.md, precum si achizitia companiei online New Media Group, care cuprinde: portalul de stiri in limba romana unimedia.md, site-ul de stiri in limba rusa vesti.md si site-ul pentru femei ladyclub.md.Cea mai importanta componenta a proiectului, lansarea Publika TV, este asteptata pentru inceputul lui martie, dupa ce data de 14 februarie, anuntata initial, nu s-a dovedit fezabila. In acest moment, echipa Publika TV este deja conturata, iar jurnalistii fac stagii de pregatire cu traineri din Romania. Dar cine sunt oamenii cu care Vantu isi face televiziune in Moldova?
In ultimii ani, Chisinaul a crescut jurnalisti buni in special la institutiile de presa care au avut investitii straine (Europa Libera, BBC), dar si la ziare precum Jurnal si Timpul. Recruiter-ii Realitatii s-au uitat in aceste locuri si nu numai. “Publika TV a aspirat tot ce a fost mai bine pregatit sub aspect jurnalistic”, a spus seful unei institutii de presa, care nu a dorit sa fie numit. Oamenii au fost recrutati de peste tot: ziare, televiziuni, reviste, portaluri.
“Au trecut ca o rigla si au luat din piata ce era mai bun”, adauga Ludmila Andronic, redactor-sef al revistei Business Class si presedinta Consiliului de Presa din Moldova. O buna parte din ei sunt jurnalisti tineri, fara multa experienta de televizine, dar care vor trece prin programe intensive de training.
Vantu a venit, asa cum s-a intamplat si in Romania in perioada de expansiune a trustului Realitatea-Catavencu, cu salarii atractive, peste media pietei, greu de contracarat de catre ceilalti angajatori si greu de refuzat de catre jurnalistii ofertati.
Redactia Publika TV va include peste 100 de jurnalisti, o cifra impresionanta comparativ cu celelalte posturi de televiziune de pe piata locala, care retransmit mai degraba continut din Rusia sau Romania si au redactii locale de 20-30 de oameni. Televiziunea va avea si un departament economic, format din circa 10 oameni.
Sursa foto: unimedia.md
Era nevoie de Realitatea in Moldova? Pe ce piata a intrat Vantu
“In Republica Moldova, incepand cu 7 aprilie (2009, cand au avut loc protestele anticomuniste de la Chisinau – n.red.), a inceput sa se intrevada o cerere acuta pentru stiri de ultima ora, stiri foarte fresh. Au inceput sa se dezvolte vehicule media specializate pe stiri. Dar segmentul respectiv a mers mai mult pe Internet”, explica Ludmila Andronic. Ziarele nu puteau tine pasul cu evenimentele de ultima ora, iar posturile TV nu erau axate pe stiri. Piata moldoveneasca de televiziune este dominata de extensiile posturilor rusesti, care retransmit programele realizate pentru Rusia, cu foarte putine productii locale. In aceasta situatie se afla postul Prime, liderul de audienta (cu un rating mediu de pana la 5,5-6%), Tv7 sau EuroTV. Televiziuni 100% locale sunt postul public Moldova 1 – o televiziune care se pliaza pe putere si care trebuie “demolata piatra cu piatra si reconstruita”, in opinia Ludmilei Andronic – si NIT TV, o televiziune vadit pro-comunista.
Singura prezenta romaneasca este Pro TV Chisinau, care retransmite programele de la Bucuresti, cu putine productii locale. Pro TV difuzeaza insa cel mai urmarit talk show din Moldova, prezentat de jurnalista Lorena Bogza.
Publicul moldovenesc pare sa fie deschis acestui gen jurnalistic – des folosit de cei de la Realitatea TV. “Dezbaterile si stirile disecate, facute de maniera Realitatii TV sunt necesare Republicii Moldova. Pana acum dezbaterile au fost sporadice si prezente doar la doua televiziuni, in sensul deontologic al dezbaterilor”, spune Vlad Turcanu (foto), jurnalist si fost membru in Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
In perioada mandatului presedintelui Vladimir Voronin, presa din Moldova a fost puternic aservita Partidului Comunist. “Era o anumita presa de opozitie lasata ca un fel de rezervatie. Erau presati din punct de vedere economic, adica se vorbea cu clientii ca ei sa nu primeasca publicitate”, explica Angela Brasoveanu, director al revistei Punkt.
Clientilor care cumparau publicitate in publicatiile netolerate de Partidul Comunist li se trimiteau controale de la fisc sau anticoruptie. Intr-o vreme, advertiserii erau incurajati sa investeasca in ziarele sau televiziunile de limba rusa, si presati daca dadeau reclama in cele de limba romana. La randul lor, publicatiile care sfidau puterea – fie si printr-o caricatura - o tineau dintr-un control al autoritatilor in altul.
“Problema angajamentului politic este inca destul de puternica, dar este in scadere, e o incercare de miscare spre normalitate”, potrivit unui jurnalist.
Sursa foto: europalibera.org
Ce sanse are Vantu sa-si scoata banii?
In cifre, piata de media din Republica Moldova arata in felul urmator: un milion de telespectatori si o piata de publicitate de aproximativ 20 milioane euro in 2009 (fara publicitatea electorala), in scadere cu o treime fata de 2008. Din totalul investitiilor de anul trecut, circa 54% au intrat pe TV, echivalentul a 10 milioane euro, potrivit Dianei Boico (foto), managing director Indigo Ogilvy.Spre comparatie, piata de media din Romania a fost de 350 milioane euro anul trecut, in scadere cu 38%. TV-ul a inghitit 225 milioane euro.
In aceste conditii, de ce ar vrea Vantu sa se bata cu alte 15 televiziuni, pe o piata de 10 milioane de euro? Dintre motivatiile vehiculate dupa anuntul extinderii Realitatii TV in Moldova, una din cele mai controversate a fost afirmatia lui Catalin Tolontan, potrivit careia Vantu ar avea “un mandat extern, dinspre Vest”, pentru democratizarea pietei media din Moldova.
Potrivit redactorului-sef al Gazetei Sporturilor, Vantu ar fi urmarit sa obtina “un soi de imunitate sau bunavointa de undeva de afara, de la americani, de la europeni, investind in media si colectionand acele voci diverse si valoroase”.
“Ceea ce am spus, si cred ca se probeaza pe zi ce trece, este faptul ca exista un interes vestic pentru democratizarea Republicii Moldova, interes in care Romania este vector operational. Si ca media joaca un rol aici, iar investitia Realitatea in Moldova face parte din acest plan mai larg”, afirma Tolontan acum, la o luna dupa declaratiile initiale.
Ipoteza lui Tolontan este privita deocamdata cu retinere de catre jurnalistii din Moldova. “Atata vreme cat parerea domnului Tolontan nu este acoperita cu fapte, ramane o simpla parere. Desi trebuie sa va spun ca domnul Tolontan este una dintre cele mai credibile personaje din presa romaneasca, pentru mine”, spune Vlad Turcanu.
Indiferent de ratiunile lui Vantu, investitia sa de 4,5 milioane euro va fi dificil de recuperat, in conditiile in care piata de publicitate TV din Moldova este asteptata, in cel mai bun caz, sa creasca anul acesta cu 5-10%, iar celelalte televiziuni sunt bine ancorate in piata (liderul Prime cumuleaza circa jumatate din totalul investitiilor pe TV).
“Nu vad cum ar stimula investitiile advertiserilor pe termen scurt - mai degraba, daca va fi un proiect bun, credibil si cu priza la public va imparti banii de publicitate existenti. Pe termen lung, insa, iarasi cu multi daca in fata (incepand cu produsul propriu zis si pana la politica corecta de vinzari) - ar putea genera un ROI asteptat, nu in ultimul rand si in baza platformelor Internet - unimedia.md si vesti.md”, spune Diana Boico.
Reprezentantii Publika TV au inceput deja sa negocieze cu principalii advertiseri, insa s-au adresat direct companiilor, ocolind agentiile de publicitate. Chiar daca practica e inca destul de des intalnita in Moldova, au ales sa excluda un partener a carui importanta va creste, in relatia cu advertiserii.
Exista insa si voci mai optimiste cu privire la potentialul financiar al Publika TV. Ludmila Andronic considera ca daca televiziunea va oferi intr-adevar stiri de business, asa cum a promis, asta ii va inlesni accesul la bugetele advertiserilor. Pana in prezent, stirile de business pe posturile moldovenesti erau practic inexistente – sau erau stiri cumparate, echivalentul publicitatii mascate, sau companiile si brandurile erau complet excluse din stiri.
“Daca aceasta companie va reusi sa devina un bun informator cu privire la mediul de business, advertiserii vor fi foarte deschisi fata de ei”, spune Andronic. “O sa vada in ei un partener”.
Ce impact va avea Publika TV asupra pietei din Moldova
Aparitia Publika TV va avea o serie de efecte pozitive asupra pietei media din Republica Moldova: in primul rand, jurnalistii vor fi platiti mai bine si vor avea ocazia de a se dezvolta profesional, prin trainingurile organizate de Realitatea. In al doilea rand, concurenta dintre posturile de televiziune va creste, mai ales ca odata cu Publika se va lansa pe piata o alta televiziune de stiri, Jurnal TV. Postul face parte din Jurnal Trust Media, un grup de presa infiintat de Val Butnaru, care mai detine ziarul Jurnal de Chisinau, postul de radio Jurnal FM, tabloidul Apropo Magazin si platforma multimedia jurnal.md.Aparitia celor doua televiziuni – care promit continut 100% local si o abordare profesionista – va ridica stacheta celorlaltor televiziuni si, pe termen mai lung, ar putea creste si asteptarile telespectatorilor.
“E o avalansa de concentrari in arealul mass-media aici. Lucrul care ma ingrijoreaza este ca se produce un fel de «fast-foodizare» a jurnalismului”, a spus un jurnalist care nu a dorit sa fie numit. “Probabil ca lucrurile ar trebui sa se mai decanteze, ca sa putem judeca ce se va intampla si ce impact va avea intr-adevar aparitia acestor trusturi. Pentru ca in afara de Realitatea, aici se mai produc fel de fel de concentrari mediatice, grupuri de jurnalisti si investitii mai mult sau mai putin transparente in mass-media”.
“Se zice ca atunci cand ai pescuit industrial si duci pestele cu camioane mari, ca sa nu se imputa pestele pui doua stiuci acolo. Stiucile fiind rapitoare, pestii incep sa se miste si nu se strica, nu se imput”, spune Ludmila Andronic (foto). “Nu mi se pare ca rolul acestei televiziuni (Publika TV – n.r.) va fi exact al unei stiuci, dar va mobiliza piata spre concurenta. Eu cel putin sper foarte mult la lucrul asta”.
Cum e vazut SOV la Chisinau
Chiar daca in Romania Sorin Ovidiu Vantu este un personaj extrem de cunoscut si controversat, publicul larg de peste Prut pur si simplu nu stie cine e patronul Realitatii. “Pot sa spun, fara nici o jena, ca in Republica Moldova sunt poate 1.000 de oameni care au auzit de Sorin Ovidiu Vantu si pe care ii intereseaza cine e el. Poate stiu oamenii care fac presa cine e Sorin Ovidiu Vantu, poate cei cu relatii de afaceri sau cei care au invatat in Romania”, spune Ludmila Andronic.Chiar si dupa ce a fost anuntata investitia Realitatii in Moldova, presa nu prea a scris despre Vantu si despre trecutul sau controversat. Asa ca ramane, deocamdata, un necunoscut publicului larg.
Insa printre jurnalisti s-au purtat in ultima vreme discutii despre Vantu si intentiile lui in Republica Moldova. “Nimeni nu-l banuieste pe Vantu de idealism si de ganduri fratesti. Sa faca aceste investitii aici din pura dragoste de tara. Toata lumea presupune ca a avut sau are presiuni, intelegeri sau datorii de platit ca sa apara aici”, spune Angela Brasoveanu.
Insa aceste detalii scapa ochiului cititorului sau telespectatorului de rand, este de parere Vlad Turcanu. “Pe telespectatorii simpli nu ii intereseaza foarte tare background-ul unui investitor atata vreme cat Publika TV va face o figura frumoasa la Chisinau. Eu nu am iluzia ca investitorii ar trebui sa fie imaculati. Si de obicei ei nu sunt”.
“El vine pe un teren absolut virgin din punctul asta de vedere”, adauga Ludmila Andronic. “Cum isi va construi imaginea asa o va avea”.
