„Sinceră să fiu, în momentul acesta, cel mai greu lucru mi se pare partea cu inflația care pare să crească într-un ritm galopant și cumva, pe termen chiar scurt, s-ar putea să avem surpriza unei renegocieri a doua oară a salariului minim pe economie”, a declarat la HR Talks Maria Crișu, Head of Payroll în cadrul Accace România, companie de consultanță de afaceri și externalizare servicii.
Modificarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, în valoare netă salariul fiind de 1.863 lei, majorarea de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2%. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei beneficiază deja aproape 2,2 milioane de salariați, arată datele de la Ministerul Muncii. În prezent, 1,3 milioane de angajați din România sunt plătiți cu salariul minim pe economie, din cei 5,69 de milioane de salariați activi în câmpul muncii.
Partea proastă este că în munca necalificată se păstrează acest trend, de acordare a salariul minim pe economie. Numai că munca necalificată devine muncă calificată, pentru că trebuie să-i înveți pe oameni. Ok, lucrezi cu ei, dar dacă lucrează pe șantier, trebuie să învețe meserie. Deci în momentul acela și așteptările lor salariale cresc.
Maria Crișu, Head of Payroll Accace România (foto)
Rămâne de văzut în ce context ar putea fi posibil, în 2023, o renegociere a salariului minim pe economie. Estimările furnizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză arată că în 2025 se preconizează ca salariul mediu net să depășească 5.000 de lei în România. Practic, acest lucru se va întâmpla probabil abia în 2026, când salariul mediu net va ajunge la 5.370 de lei, iar euro va fi 5,18 lei. În același an, salariul mediu brut va fi de 8.505 lei, estimează Comisia de Prognoză, iar numărul de salariați va fi de circa 5,6 milioane, adică similar cu cel din prezent.
După salariu, ce mai contează pentru angajatul român e flexibilitatea muncii
Piața muncii a suferit transformări drastice în ultimii doi ani. Posibilitatea de a lucra de oriunde a devenit tentantă și pentru oameni care în mod tradițional aveau joburi de teren și nu s-ar fi gândit, poate, la o muncă din fața laptopului. Interesant este că preferința pentru joburile remote a rămas la fel de pregnantă chiar și după mai bine de doi ani de criză sanitară. De pildă, unul dintre joburile care au atras cele mai multe aplicări la începutul lui 2023 a fost pentru poziția de agent de vânzări remote, care a adunat peste 1.000 de aplicări în decurs de doar câteva zile, pe eJobs România. Modul de muncă remote rămâne o opțiune dorită de un număr considerabil de candidați, în condițiile în care 14% din totalul de aplicări au vizat joburile care pot fi făcute exclusiv de acasă, mai arată datele platformei de recrutare.
Tot mai mulți candidați apreciază mediul de lucru și flexibilitatea și acest fapt a determinat businessurile să iasă puțin din paradigma costurilor și obiectivelor smart și să facă loc în prioritățile de business experienței angajatului, o chestiune normală de altfel. Aș spune că managerii HR au căpătat o importanță strategică mai mare.
Elena Georgescu, fondator și CEO True People
Deficitul de talente, „un fals război”
Criza de personal este o problemă cu care România se confruntă deja de câțiva ani buni și, aparent lipsită de soluții pe termen scurt. Și 2023 va sta sub semnul unui deficit de forță de muncă, în special în cazul pozițiilor specializate, din majoritatea domeniilor. CEO-ul True People, companie specializată în headhunting, cataloghează acest război al talentelor ca fiind unul „fals” și susține că nu va fi niciodată un moment de „necriză” în atragerea de oameni noi.
„O altă lecție a prezentului: se vorbește de războiul talentelor de zeci de ani. Este un fals război, este o adaptare continuă și sunt mereu surprinsă de faptul că, în special oamenii de HR nu realizează că este permanentă această ‚criză’, lucrurile evoluează și abilitățile cerute se schimbă, apar noi tehnologii, este ceva normal. Nu va fi niciodată un moment de ‚ne-criză’ în atragerea talentelor, nu va abunda oferta spre relaxarea companiilor. În schimb ce se întâmplă acum este că noi asistăm la o revoluție în gândirea și preferințele oamenilor, care reașează importanța omului în organizație și pun mai mult accent pe experiența lui decât pe cultura și misiunea sau valorile brandului”, este de părere Elena Georgescu.
Sursa foto: Shutterstock
