O veche zicala spune sa nu iti pui toate ouale intr-un singura cos, iar o parte importanta a teoriei financiare moderne se bazeaza pe un principiu asemanantor, in contextul in care investitiile au presupus intotdeauna si asumarea riscului ca rezultatul sa nu fie cel previzionat. De exemplu, daca vom cumpara doar actiuni pe bursa printr-un broker autorizat, se poate intampla ca pretul respectivelor actiuni sa scada. Cumparand doar obligatiuni, ne expunem riscului ca societatea emitenta sa intre in incapacitate de plata.

Si banii pusi la banca sunt amenintati de posibilitatea falimentului bancii. Pentru unele active insa riscul neobtinerii randamentului nominal scontat este atat de mic incat le consideram drept active fara risc. Exemplul clasic de activ fara risc este reprezentat de catre titlurile de stat, emise, de cele mai multe ori, pentru finantarea deficitului bugetar.

De aceea, in cazul fondurilor de pensii private facultative faptul ca plasamentele sunt distribuite pe mai multe clase de active, inclusiv cele enumerate mai sus, face ca riscul suportat de catre cei care contribuie la aceste fonduri sa fie foarte redus. De asemenea, pentru o siguranta sporita, rata de rentabilitate a fiecarui fond de pensii este comparata constant de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) cu rata minima de rentabilitate a fondurilor din piata. Daca un fond este sub rata minima timp de patru trimestre consecutive, administratorul fondului va pierde autorizatia de functionare, iar participantii si activele vor fi transferate altui fond. Ratele de rentabilitate pentru Pilonul III pot fi vazute aici.

Astfel, structura portofoliului de investitii pentru fondurile de pensii private facultative se imparte in mai multe clase de active, dintre care cele mai importante, in functie de ponderea volumului de plasamente, sunt: depozite bancare, titluri de stat, obligatiuni municipale, obligatiuni corporatiste, obligatiuni ale organismelor straine neguvernamentale, actiuni si titluri de participare - OPCVM, adica fondurile deschise de investitii. Bineinteles, apetitul fiecarui fond de pensii private facultative pentru un tip sau altul de active difera in functie de strategia de investitii (care evidentiaza gradul de risc, mediu sau ridicat) si de limitele legale acceptate.

De exemplu, Norma nr. 11/2011 data de ASF arata ca un administrator poate investi pana la 20% din activele unui fond de pensii private in depozite bancare in lei sau in valuta, 70% din activele fondului de pensii private pot fi investite in titluri de stat, iar pentru actiuni listate pe piata de capital limita ajunge la 50%. Le-am mentionat doar pe acestea, deoarece atrag cele mai mari ponderi din investitii si, ca urmare, evolutia preturilor acestor active influenteaza semnificativ ratele de rentabilitate. Iata cum isi diversifica riscul fondurile de pensii private facultative:

Depozite bancare Titluri de stat Obligatiuni municipale Obligatiuni corporatiste Obligatiuni ale organismelor straine neguvernamentale Actiuni Titluri de participare - OPCVM
Aegon Esential 0,70% 67,86% 2,07% 1,48% 1,62% 25,19% 1,04%
AZT Moderato 9,22% 60,88% 0,89% 0,26% 3,72% 20,82% 4,14%
AZT Vivace 6,67% 52,07% 0,62% 0,67% 5,65% 29,81% 4,41%
BCR Plus 3,53% 57,01% 2,84% 4,93% 4,70% 23,25% 2,27%
BRD Medio 5,58% 63,96% 2,24% 3,38% 2,43% 19,12% 3,28%
NN Activ 5,60% 51,74% 1,30% 8,74% 1,07% 27,15% 4,34%
NN Optim 5,15% 60,73% 1,13% 9,77% 1,13% 17,92% 4,15%
Pensia Mea 9,55% 60,17% 0,98% 3,60% 1,45% 18,49% 3,79%
Raiffeisen Acumulare 7,40% 64,32% 3,23% 4,55% 0,00% 20,39% 0,00%
Stabil 3,77% 67,94% 1,03% 1,37% 1,51% 24,33% 0,00%

In tabelul de mai sus se observa foarte bine diferenta dintre fondurile de pensii private facultative cu grad de risc mediu (cu galben) si cele cu grad de risc ridicat (cu rosu) in functie de preferinta administratorilor pentru titluri de stat (active cu randamente sigure, dar mai reduse) sau pentru actiuni listate pe piata de capital (cu o volatilitate mai ridicata, dar castiguri mai ridicate). Diferenta de randamente intre cele doua clase de active cu ponderi ridicate este vizibila si la nivelul ratelor de rentabilitate calculate de ASF. Astfel, fondurile cu grad de risc ridicat aveau o rata de rentabilitate de peste 4,3%, iar cel cu grad de risc mediu cuprinsa intre 1,6% si 3,5%.

Concluzia este ca, atunci cand banii sunt investiti in mai multe active, riscul plasamentului scade, dar riscul este diversificat (scade) doar daca evolutiile preturilor acestor active nu sunt perfect pozitiv corelate. Cu alte cuvinte, diversificarea are sens doar atunci cand randamentele activelor sunt mai mult sau mai putin necorelate, iar scaderea randamentului unui activ este compensata de cresterea randamentului altui activ, asa cum se intampla in crize intre titluri de stat si actiuni.

Pe piata de capital din Romania exista o oferta foarte larga de fonduri de investitii, similare sau nu ca structura de portofoliu cu fondurile de pensii private facultative. Acestea din urma, prin faptul ca includ intr-o proportie ridicata activul fara risc (investesc bani si in titluri de stat), dar investesc si in cele mai atractive actiuni de pe bursa locala, constituie o solutie completa pentru micul investitor. Alegerea fondului potrivit este insa foarte dificila si depinde de apetitul fiecaruia dintre noi la risc.

Sursa foto: William Potter / Shutterstock