România se confruntă cu un exod al oamenilor tineri, talentați și educați aflați în plină putere de muncă, care pleacă din România către țări cu societăți mai deschise și tolerante cu persoanele LGBTQ+. Probleme nu sunt doar în ceea ce privește gradul de acceptare din partea colegilor de birou, ci și din partea managerilor, care încă nu cunosc foarte bine problemele cu care persoanele LGBTQ+ se confruntă la locul de muncă, a declarat pentru wall-street.ro Alina Gafu International HR Manager la Imagination Technologies.

„Cred că e încă un element de lipsa de cunoaștere foarte aprofundată de HR. Companiile multinaționale au politici care ajută. O companie care are sediul în Marea Britanie sau sau în New York va avea o politică de incluziune și de diversitate și automat se transpune la alte locații, din alte țări. Totuși, managerul trebuie să fie suficient de educat, să știe ce înseamnă asta în România, nu în Marea Britanie pentru că acolo e un alt tip de susținere pentru comunitatea LGBTQ+. Aș zice că suntem încă la începutul drumului la nivel de educație și ca grad de confortabilitate în a discuta despre asta. Oamenii încă se tem de asta, nu înțeleg dacă e ușor să discuți asta cu oamenii din comunitate. Suntem încă la început zic eu”, a precizat Alina Gafu International HR Manager la Imagination Technologies, specializată în dezvoltarea de procesoare grafice.

Citește și: De ce legea anti-LGBT din Ungaria îngrijorează dincolo de hotare

Persoanele LGBTQ+ se confruntă cu un nivel ridicat de de discriminare și aud discursuri de incitare la ură în fiecare zi la locul de muncă, indică o cercetare a RISE. Deși sunt interzise în mod clar în Codul Muncii, homofobia şi discriminarea pe criterii de orientare sexuală din România par să constituie un subiect mai greu de abordat decât cel al persoanelor care suferă de alte boli, cum ar fi autismul, mai spune Alina Gafu.

Dacă cineva este pe un spectru de autism, poate mai ușor de deschis subiectul pentru că poți să întrebi direct, să vezi care sun nevoile persoanei respective. Iar dacă acolo e mai mult despre chestiuni practice, pentru comunitățile LGBTQ+ este mai mult vorba despre crearea unui mediu sigur. Concret, trebuie să fie locuri în care să se poată discuta despre asta. Trebuie creat contextul în care oamenii să se simtă confortabili să vină cu partenerul într-o interacțiune socială, cum ar fi o petrecere la job. Trebuie să știi să deschizi subiectul și trebuie să îl adresezi atât de bine încât oamenii să se simtă deschiși cu privire la asta.

Alina Gafu International HR Manager la Imagination Technologies

Schimbarea pare să vină de la Generația Z (tinerii născuți între 1997- 2012) care sunt „mult mai vehemenți în a-și cere drepturile”. Ei sunt mult mai deschiși și sunt confortabili în a discuta despre asta, mai ales în contextul în care accesul la informație s-a realizat de timpuriu în cazul lor, ne mai explică HR managerul.

Recent, Senatul României a adoptat tacit un proiect de lege similar cu legea anti-LGBT din Ungaria. Concret, proiectul de lege depus de UDMR prevede „protejarea copilului împotriva difuzării prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la nașere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității”. Inițiatorii proiectului susțin că teoria genului, propagată de țările din Vestul Europei reprezintă un pericol la adresa valorilor tradiționale, „bazate pe creștinism, și însuși nucleul de bază al societății, familia creștină”.

Discriminarea persoanelor LGBTQ+ costă România între 6,3 și 17,6 miliarde de lei în fiecare an, ceea ce reprezintă între 0,63% și 1,75% din PIB-ul țării, arată datele unui studiu realizat de organizația Open for Business și Asociația Accept și Romanian Diversity Chamber of Commerce.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri