Prețul benzinei și motorinei din România continuă să urce. Statul se implică și plafonează
În ultimele zile, prețurile de la pompă au continuat să crească, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu care a provocat gâtuirea unei rute de tranzit a petrolierelor. Cu Strâmtoarea Hormuz în continuare închisă - conform primelor declarații ale noului Lider Suprem din Iran - trebuie să ne așteptăm la și mai multă instabilitate atât în regiune, cât și pe piețele de energie globale.
Astfel, mulți se întreabă cu cât vor mai crește prețurile și dacă se va atinge acel prag psihologic de 10 lei/litru de motorină (urmată, ulterior, de litrul de benzină). În cursul zilei de 12 martie, o analiză sugera că prețul s-ar putea apropia vertiginos de acest nivel în următoarele zile, punând totul pe seama unei evoluții firești motivate de conflictul de la mai bine de 2.500 de kilometri de țara noastră.
În consecință, statul pare că intervine, ministrul Finanțelor ieșind cu o declarație conform căreia transportatorii ar putea „să primească înapoi 85 de bani din prețul fiecărui litru de motorină”. Acesta a declarat că se dorește prelungirea schemei actuale de sprijin, iar ministrul Alexandru Nazare estima că peste 6.200 de firme ar putea beneficia de ajutor. Practic, vorbim de o plafonare a prețului, dar doar pentru unii operatori economici. Trebuie spus că, în prezent, transportatorilor li se returnează o sumă mai mică înapoi, respectiv 65 de bani/litru de motorină.
În data de 12 martie, când am analizat piața pentru acest material, am constatat că se efectuase a șasea scumpire aplicată de la începutul lunii martie. La stațiile Petrom din București, de exemplu, un litru de benzină standard costa între 8,37 și 8,42 lei, iar motorina standard între 8,83 și 8,87 lei. Prețurile s-au majorat din nou și în 13 martie, prețul motorinei standard urcând la 8,92-8,96 lei/litru în stațiile Petrom din București, în timp ce, la OMV, prețul a sărit deja de 9 lei/litru ajungând la 9,01-9,05 lei/litru. La motorină, tarifele au ajuns la 8,46-8,51 lei/litru la Petrom, respectiv în jurul a 8,55-8,60 lei/litru la OMV - o scumpire în medie cu alți 9 bani/litru.
Prin comparație, în urmă cu câteva zile, pe 11 martie, prețul motorinei standard urcase de la 8,57-8,61 lei/litru la 8,72-8,76 lei/litru în stațiile Petrom din Capitală și de la 8,66-8,70 lei/litru la 8,81-8,85 lei/litru în cele OMV. Benzina, la rândul ei, s-a scumpit în ziua de marți de la 8,17-8,22 lei/litru la 8,27-8,32 lei/litru în stațiile Petrom din capitală și de la 8,26-8,31 lei/litru la 8,36-8,41 lei/litru în cele OMV.
Cu alte cuvinte, vorbim de o scumpire de peste 1 leu pe litru de la începutul anului și până acum la benzină, respectiv o scumpire de peste 1,4 lei/litru de la 1 ianuarie și până astăzi pentru motorină. O parte din majorare a fost determinată de creșterea accizelor intrate în vigoare la începutul anului, dar și de tensiunile de pe piețele energetice internaționale.
Haideți, așadar, să înțelegem din ce este compus prețul unui litru de carburant, fie că vorbim de motorină sau de benzină.
Accizele și TVA-ul, principalele componente din prețul carburanților
În 2026, dacă te uiți la prețul de la pompă și te enervezi, ar trebui să te enervezi poate pe autorități, pentru că peste jumătate din acel preț este format din accize și TVA, adică vorbim de sume culese de stat și care ajung în visteria națională. Aceia nu sunt bani cu care se îmbogățesc apoi petroliștii, benzinarii sau companiile de transport.
Un procent de 52% din prețul la pompă al motorinei, respectiv 57% la benzină, provine din accize și TVA. În cazul benzinei, costul carburantului (procesat) reprezintă efectiv doar puțin peste 30% din costul unui litru de benzină de la pompă, în timp ce cheltuielile benzinăriei reprezintă aproximativ 15% din preț. Evident, acestea sunt elementele principale, dar ele pot să fie rupte în și mai multe componente.
Dacă vrem să fim și mai specifici, atunci prețul unui litru de carburant (diferă doar procentele între fiecare element dacă ne referim la benzină sau la motorină) este influențat de:
- Costurile de producție/import,
- accize (taxe de stat),
- TVA (impozit pe valoarea adăugată),
- marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor),
- Influența piețelor internaționale (cotația petrolului Brent),
- alți factori care se schimbă constant (cerere/ofertă, curs valutar).
De aceea, prețul unui litru de benzină sau de motorină pe care-l cumperi astăzi nu are doar de-a face cu prețul țițeiului Brent sau doar cu prețul petrolului procesat din export sau cel din producția internă. După cum știm, România este exportator net de benzină și importator net de motorină, ceea ce explică sensibilitatea mai ridicată a combustibilului diesel la evoluțiile internaționale.
Exemplu de calcul al elementelor din prețul benzinei
Într-o analiză, economistul Iancu Guda explică cum este format prețul carburantului, luând ca exemplu prețul din data de 4 martie 2026. La acel moment barilul de petrol costa 77 de dolari. Un baril are 159 litri de petrol, de unde rezultă într-un preț/litru de 0,48 dolari, adică 2,12 lei la cursul BNR din aceeași zi. Asta înseamnă că prețul petrolului brut, neprocesat, reprezintă 25% din prețul din acea zi de la pompa de benzină de circa 7,9 lei/litru în România.
Conform sursei citate, rafinarea și distribuția mai adaugă circa 65% peste prețul de bază, deci încă 3,5 lei. Acciza este, la data realizării materialului de față, de 3,06/litru la benzină, respectiv de 2,8 Lei/litru la motorină. Și, peste toate acestea se adaugă TVA-ul de 21% și astfel obținem prețul final. Trebuie spus că profitul companiilor intră tot în acel cost de rafinare și distribuție, luat în linii mari.
Cum evoluează prețul benzinei și motorinei în funcție de cotațiile internaționale
Benzina și motorina au crescut la pompă, în România, chiar și atunci când cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut. Asta a provocat un val justificat de consternare în opinia publică, dar unul ce poate fi pus și pe seama lipsei de explicații asupra modului în care funcționează piața carburanților. Wall-Street.ro încearcă, prin acest material, să explice lucrurile cât mai simplu.
Așadar, trebuie reținut că prețul de la pompă, pe care-l vezi tu, ca și consumator, într-o zi anume, nu este influențat proporțional și în timp real cu majorarea prețului barilului la fel cum nici nu scade imediat ce a scăzut prețul materiei prime. Asta pentru că orice benzinar are rezerve proprii și, pe lângă asta, carburantul care este astăzi la pompă a fost achiziționat la prețurile din urmă cu 2 sau chiar 3 săptămâni.
Cu alte cuvinte, există o latență. Acum, întrebarea firească este: de ce se scumpește prețul astăzi, odată cu anunțul unei cotații Brent mai mari, dacă vorbim, la pompă, de benzină/motorină ajunsă în tankuri de ceva vreme? Aici trebuie să vorbim și despre un element de speculă, de unde profită și statul (prin accize și TVA), ddar și benzinarii.
Evident, asta nu va fi recunoscut de cei implicați și, din discuțiile noastre, ni s-a spus de către cei din industrie că, în marea lor majoritate, benzinarii încearcă să atenueze șocurile de preț (atât în plus, cât și în minus), prin alegerea unei politici ponderate de pricing, care încearcă să păstreze un cost cât mai constant posibil al prețului / litru de carburant. Din nou, asta este ce ni s-a zis. Realitatea nu respectă, mereu, declarațiile.
Dacă, însă, ne luăm după acest principiu al latenței, atunci înțelegem că prețul va mai continua să crească, chiar dacă pe cotațiile internaționale, prețul materiei prime a scăzut. Evident, va trebui să mai așteptăm până ce companiile cumpără la acel preț scăzut, după ce-și consumă stocurile de carburant cumpărat la prețul mai ridicat. Abia apoi, dacă prețul scăzut se menține îndeajuns de mult timp și nu mai apar alte turbulențe, ar trebui să vedem și ieftiniri la pompă.
Cât de mare ar putea ajunge prețul la benzină și motorină. Care sunt cele mai negre scenarii
Conform sursei citate, la fiecare creștere a prețului barilului de petrol cu 20 de dolari, prețul transpus la pompă, în România, este mai mare cu circa 0,5 lei adică 50 de bani. Astfel, chiar și dacă barilul de petrol s-ar dubla, în prețul din benzinării s-ar vedea o creștere de circa 2-2,5 lei, deci nu ar ajunge benzina sau motorina de două ori mai scumpe.
Trebuie spus și că doar 20% din petrolul importat de România provine din Orientul Mijlociu, iar țara noastră are stocuri pentru 90 zile, care pot fi folosite în situații critice. Guda arată că „datele istorice indică o transmitere a șocului de circa 65% și doar pentru o componentă de 45% din prețul final”.
În plus, există un alt instrument pe care statul poate și trebuie să-l folosească dacă situația o cere: ajustarea nivelului accizelor și, eventual, a TVA-ului. Cu alte cuvinte, dacă avem o benzină de 8 lei, ea se datorează majoritar (peste 50%, cum am arătat anterior) din cauza taxelor aplicate de stat. Dacă ele ar fi reduse, prețul la pompă ar scădea INDIFERENT de ce se întâmplă cu țițeiul Brent sau alte cotații internaționale la petrol procesat.
Deci, dacă statul scade accizele, ușurează presiunea prețului asupra consumatorului. Întrebarea este: vrea statul să facă asta? O scădere a accizelor s-ar traduce într-o reducere a veniturilor bugetare, asta într-o perioadă în care Guvernul vorbește doar despre deficit, despre scăderea lui și despre reducerea inflației. Totuși, cu prețuri mari la pompă, care se traduc în prețuri mari la ORICE bun de consum fix asta ajungi să ai - inflație tot mai mare, pentru că sunt tot mai mulți bani în piață, iar valoarea lor scade.
Cu alte cuvinte, statul câștigă pe o parte, din accizele pe care alege să nu le scadă, dar pierde pe de-altă parte, deoarece inflația îl lovește și pe stat, nu doar pe noi. Considerăm că, în situații speciale și pe perioade limitate, statul ar trebui să scadă accizele pentru a reduce povara pe cetățeni - iar aici ne referim nu doar la firme (operatorii economici sunt parțial ajutați prin scheme de subvenționare, cum sunt cele pentru fermieri) ci și la persoanele fizice.
Pe termen lung, însă, decidenții politici trebuie să analizeze cu mai mare atenție situația mixului energetic al României - adică de unde provine energia folosită de România și ce tipuri de energie (și în ce procente) folosim și să vedem cum facem să folosim mai multă energie verde, regenerabilă, produsă în România - iar aici ne referim la solar, eolian, hidro (cu excepții, deoarece microhidrocentralele pot afecta grav mediul înconjurător) și, eventual, și energia atomică, dacă sunt alese soluțiile cele mai „curate” disponibile la ora actuală.
Astfel s-ar reduce și nevoia de gaze, cărbune și petrol. România consumă anual aproximativ opt milioane de tone de carburanți, dintre care - aproape 6 milioane de tone e motorină. Peste două milioane de tone de combustibil diesel au fost importate anul trecut.
