Accesul la credite devine tot mai greoi atat pentru populatie cat si pentru firme. La inceputul anului a intrat in vigoare noul Regulament al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) care limiteaza gradul maxim de indatorare pentru persoanele fizice, dar si Ordonanta de Urgenta care introduce taxa pe activele financiare (in functie de evolutia ROBOR). In plus, la finalul anului trecut au fost adoptate in Parlament alte trei legi care, sustin bancile, vor duce la limitarea creditarii. Acestea, insa, nu au intrat inca in vigoare.
Astfel, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, pentru creditele de consum si ipotecare in lei, gradul de indatorare nu va putea depasi 40% din venitul net al solicitantului sau familiei. Pentru creditele in valuta, indiferent de detinatie, noul grad maxim de indatorare este de 20%.
Exceptie face creditul pentru achizitionarea primei locuinte, caz in care gradul maxim de indatorare poate urca cu 5 puncte procentuale, la 45%, respectiv 25%. Anterior, gradul de indatorare nu era limitat. Media pietei era de 55-60%, dar putea ajunge si la 80%.
Limitarea gradului de indatorare a fost justificata de banca centrala prin faptul ca multe persoane cu venituri reduse s-au indatorat excesiv, iar in contextul cresterii dobanzilor pe piata monetara (ROBOR), creste riscul de nerambursare. Situatia cea mai grava este la creditele Prima Casa, avand in vedere si avansul redus si termenele indelungate de rambursare.
Citeste si:
„Gradul total de indatorare se determina ca pondere a obligatiilor lunare totale de plata decurgand din credite sau alte finantari rambursabile in veniturile nete lunare luate in considerare, respectiv veniturile din care s-au dedus obligatiile fiscale”, se precizeaza in Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) nr. 6 din 31 octombrie 2018, care a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 950, din data de 9 noiembrie 2018.
Asta inseamna ca din calculul gradului de indatorare se elimina cheltuielile de subzistenta si ajustarile in functie de riscul de dobanda, de reducere a veniturilor sau de schimb valutar. De toate acestea se tinea cont anterior, iar veitul luat in calcul de banca era cel rezultat in urma scaderii acestor sume.
In ce conditii se poate depasi gradul maxim de indatorare?
In plus, BNR permite si exceptii de la Regulament. Astfel, bancile si IFN-urile pot acorda credite noi fara respectarea plafoanelor in fiecare trimestru, in limita a maximum 15% din cele acordate in trimestrul anterior (atat pentru consum cat si pentru ipotecare) insa doar pentru „debitori pentru care pot face dovada, pe baza datelor istorice din portofoliul de creditare propriu, ca nivelul suficient al veniturilor de care acestia dispun asigura premisele pentru administrarea adecvata a riscului de nerambursare la nivelul portofoliului de credite de consum, respectiv al celui de credite pentru investitii imobiliare”. Un nivel suficient al veniturilor nu poate fi mai mic decat salariul mediu net pe economie.
Citeste si:
In schimb, aceasta exceptie nu se aplica in cazul creditelor de peste 250.000 de euro (echivalent lei).
O alta exceptie este legata de refinantari, insa doar daca nu se solicita sume suplimentare. “Creditele acordate exclusiv in scopul rambursarii datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrarii in vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinte privind gradul de indatorare. Acest lucru nu este valabil, insa, pentru refinantarile ce presupun si acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e)”, mentioneaza BNR.
Calculele bancii centrale arata ca noua rata disponibila nu se va reduce in toate cazurile. Unei persoane cu un venit net de 3.000 de lei ii va fi acceptat un credit cu o rata de cel mult 1.200 de lei, fata de cel mult 1.413 lei, in prezent, dar o gospodarie formata din doi adulti si doi copii, cu venituri totale de 5.000 de lei net lunar, va avea acces la o rata de 2.000 de lei, aproape de rata maxima de 1.996 de lei, disponibila anterior.
Citeste si:
Taxa pe "lacomie" si legile lui Zamfir, alte piedici pentru creditare
Pe langa noul regulament al BNR, de la 1 ianuarie 2019, creditarea va fi afectata si de noua taxa pe active financiare, care se va aplica fiecarei banci si IFN daca media trimestriala a ROBOR la 3 si 6 luni depaseste 2%. Taxa se aplica pe paliere, de la 0,1% in cazul in care media dobanzilor depaseste cu pana la 0,5 puncte procentuale referinta de 2%, la maxim 0,5% daca media depaseste cu peste 2 puncte procentuale referinta.
Industria financiara din Romania a anuntat, deja, ca introducerea acestei taxe va avea un impact negativ direct asupra capacitatii de creditare a populatiei, companiilor si a statului roman.
La toate acestea se adauga si cele trei legi adoptate de Parlament pe finalul anului, respectiv plafonarea dobanzilor, limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate si eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, initiate de senatorul Daniel Zamfir.
Citeste si:
“Impactul masurilor anuntate pare a fi doar asupra institutiilor financiare, acestea urmand sa plateasca aceasta taxa din capital, insa costul final va fi platit de noi toti prin restrangerea creditarii si cresterea costurilor cu finantarea, cu un puternic impact negativ asupra consumului, productiei si investitiilor si, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. (...) Aceasta taxa pe activele financiare, plafonarea dobanzilor, limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit si modificarea legii privind darea in plata afecteaza semnificativ posibilitatea de creditare in conditii de rationalitate economica. (...) Astfel, o mare parte din populatia si companiile din Romania ar putea sa fie in pozitia sa nu mai aiba acces la credite”, se arata intr-o scrisoare a institutiilor financiare adresata autoritatilor romane.
Citeste si:
Totodata, industria financiara, prin semnatarii acestei scrisori, ridica semne de intrebare cu privire la modul in care a fost conceputa taxa aplicata de Guvern, respectiv conditionarea acesteia de ROBOR, o dobanda stabilita de piata si care se afla in afara controlului bancilor.
“ROBOR este rezultatul cererii si a ofertei pe piata interbancara, depinzand de o serie de factori independenti sistemului bancar. Inflatia este principalul factor determinant al evolutiei nivelului ROBOR”, se mai arata in scrisoarea citata, iar inflatia a fost generata de actiuni ale statului roman.
Sursa foto: Dreamstime.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
