Pentru mulți angajați români, perioada actuală se dovedește a fi una extrem de dificilă din punct de vedere financiar. Creșterile de taxe, inflația și scumpirile i-au determinat pe oameni să caute soluții alternative pentru a-și suplimenta veniturile. Una dintre soluțiile la care apelează mulți este jobul part-time. Discutăm în cele ce urmează despre ce înseamnă să lucrezi part-time în România, în 2025, care sunt beneficii și drepturile de care dispui, ce salariu poți încasa, dar și ce taxe ai ca angajat part-time.
Ce înseamnă legal un contract part-time în România?
Deși filmele americane ne-au obișnuit cu portretizări ale adolescenților și tinerilor care muncesc peste vară sau în timpul liber pentru a face un ban de buzunar sau pentru a se întreține (în cazul studenților), realitatea din România arată diferit. În general, la noi în țară, foarte mulți români care au deja un loc de muncă full-time își mai iau un job ca să lucreze part-time, ca alternativă pentru a-și suplimenta veniturile.
Așadar, un contract de muncă part-time este o alegere pentru care optează foarte mulți români care vor să-și rotunjească veniturile, mai ales în acest context economic fragil, ce obligă o parte semnificativă a populației să își regândească sursele de venit și să caute noi alternative de a câștiga bani. La fel ca la contractul individual de muncă încheiat pentru un regim full-time, cel part-time poate presupune atât o angajare pe o perioadă determinată, cât și nedeterminată. Conform Codului Muncii, acesta trebuie încheiat în formă scrisă și trebuie să precizeze clar numărul de ore de muncă, repartizarea acestora, salariul și toate celelalte clauze uzuale.
Important de știut în ceea ce privește munca part-time este faptul că nu există o limitare legală privind cumulul de contracte part-time. Practic, poți avea mai multe joburi part-time simultan, atâta timp cât nu se suprapun ca timp și sunt declarate corect.
Câte ore pe săptămână trebuie să lucrezi?
Codul Muncii (art. 103) menționează că „salariatul cu fracţiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil”. Astfel, dacă un contract full-time include prezența unui număr de 8 ore pe lună lucrate, un contract de muncă part-time va însemna că angajatul lucrează cel mult 7 ore pe zi și cel mult 35 de ore pe săptămână. Tot legea arată că există o interdicţie clară „de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora”.
În general, un programul obișnuit de lucru pe un contract de muncă part-time durează cam între 4-6 ore pe zi. Trebuie spus și că în ceea ce privește angajarea minorilor, este important ca angajatorii să știe că durata programului lor de lucru, pentru nu job part-time, nu poate depăși 5 ore pe zi și nici 25 de ore pe săptămână.
Trebuie spus și că românii se numără printre europenii care muncesc cele mai multe ore pe săptămână, potrivit datelor de la Eurostat care includ atât persoanele care lucrează cu normă întreagă cât şi cele care lucrează part-time. În timp ce durata obişnuită a programului de lucru săptămânal al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, din Uniunea Europeană a fost, în medie de 36 de ore în 2024, în multe țări din Europa de Est, numărul de ore depășește cu mult media UE. cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămână s-a înregistrat în Grecia (39,8 ore), Bulgaria (39 ore), Polonia (38,9 ore) şi România (38,8 ore). În contrast, Olanda a avut anul trecut cea mai scurtă săptămână de lucru (32,1 ore), urmate de Danemarca, Austria şi Germania (fiecare cu 33,9 ore).
Diferențe față de un contract full-time
Există mai multe diferențe ale unui contract part-time, față de cel care presupune munca cu normă întreagă. Principala diferență este, în mod evident, durata muncii, adică orele lucrate. Urmează apoi salariul, care este proporțional cu durata numărului de ore lucrate. Spre exemplu, dacă la un loc de muncă full-time ești plătit cu 6.000 lei brut, la un part-time în care lucrezi 4 ore pe zi vei primi un salariu de aproximativ 3.000 lei brut.
Drepturile unui angajat cu contract de muncă cu jumătate de normă sunt aceleași ca la cel cu unul full-time, dar acordate proporțional cu numărul de ore lucrate. Un exemplu bun aici sunt zilele de concediu sau bonusurile. Amintim aici, totodată, și de contribuțiile care pot diferi în funcție de venit, dar acest aspect îl vom detalia mai jos.
Avantaje și dezavantaje ale muncii part-time
Într-un moment în care puterea de cumpărare a românilor a scăzut destul de mult în ultimii ani, observăm o migrare a românilor către noi variante de a-și suplimenta veniturile, fie că vorbim de activități part-time, freelancing sau muncă necalificată.
Avantajele muncii part-time
- Flexibilitate: ai mai mult timp liber sau poți combina munca cu alte activități (studiu, freelancing, familie);
- Ideal pentru părinți, studenți, pensionari sau persoane care nu pot munci full-time;
- Poți combina mai multe surse de venit – două sau mai multe joburi part-time.
Dezavantajele muncii part-time
Salariu raportat la numărul de ore lucrate
Așa cum aminteam mai sus, salariu este mai mic în cazul contractelor de muncă part-time. Acesta se acordă în funcție de numărul de ore lucrate. Așadar, dacă depinzi doar de un job part-time, salariul poate fi destul de descurajant.
Stabilitate mai redusă a locului de muncă
Uneori poți avea mai puțină stabilitate dacă optezi pentru un loc de muncă part-time. Acest lucru se vede în special în industrii sezoniere, cum este și domeniul ospitalității. Cu alte cuvinte, angajatorul poate renunța mai repede (sau cel puțin de prima dată) la angajații care lucrează în regim part-time
Contribuții mai reduse
Contribuțiile sociale fiind proporționale cu salariul, pot exista efecte asupra pensiei sau altor beneficii sociale, mai ales dacă venitul brut este sub pragul salariului minim. Acest lucru poate afecta punctajul de pensie sau eligibilitatea pentru anumite indemnizații.
Ce taxe se plătesc pentru munca part-time
Sursa foto: Shutterstock
Pentru un contract part-time, angajatul datorează următoarele contribuții, calculate proporțional cu venitul brut:
- CAS (Contribuția la Asigurările Sociale): 25%
- CASS (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate): 10%
- Impozit pe venit: 10%
Totuși, dacă salariul brut lunar este sub 3.750 lei, angajatorul este obligat să achite contribuțiile CAS și CASS ca pentru un salariu brut de 3.750 lei, în baza facilității fiscale care exclude din baza de calcul 300 lei netaxabili, inclusiv pentru angajații part-time, potrivit aca.ro.
Angajatorul are următoarele obligații fiscale:
- Contribuție Asiguratorie pentru Muncă (CAM): 2,25% din salariul brut
- CAS și CASS: dacă salariul brut al angajatului este sub 3.750 lei, angajatorul plătește contribuțiile ca pentru un salariu brut de 3.750 lei, conform facilității fiscale menționate anterior.
Reamintim faptul că începând cu 1 august 2022, a fost reintrodusă în România suprataxarea muncii part-time, ce le impune angajatorilor să le plătească angajaților cu contracte part-time contribuțiile unui salariu minim pe economie. Acest mecanism a fost adoptat pentru a evita golurile în contribuțiile sociale și a preveni „angajările fictive” în regim de part-time. Totuși, trebuie spus și că doar efectul primei luni (septembrie 2022) de suprataxare a contractelor part-time a adus număr record de români care muncesc la negru, după cum a relata Wall-Street.ro încă de la acea vreme.
Elevii și studenții, pensionarii, dar și persoanele cu mai multe contracte de muncă (dacă veniturile cumulate depășesc salariul minim brut) sunt excepțiile de la suprataxarea contractelor de tip part-time. În aceste cazuri, contribuțiile se calculează strict în funcție de venitul realizat efectiv.
În 2025, regimul fiscal pentru contractele part-time impune ca, în cazul în care salariul brut este sub 3.750 lei, angajatorul să achite contribuțiile sociale ca pentru acest prag, asigurând astfel o protecție socială adecvată pentru angajați. Totuși, există excepții pentru anumite categorii de persoane, unde contribuțiile se calculează în funcție de venitul efectiv realizat.
Contribuțiile la pensie și sănătate: ești acoperit complet?
Mulți români au des nelămuriri în privința contribuțiilor la pensie și sănătate, atunci când facem referire la un loc de muncă part-time. Ca răspuns la întrebarea de mai sus, da, ești acoperit complet, dar există aici câteva aspecte care trebuie precizate.
Dacă salariul tău brut lunar este cel puțin egal cu salariul minim brut pe economie (în 2025 estimat la 3.300 lei), vei plăti contribuțiile (CAS și CASS) normal și vei beneficia integral de:
- vechime în muncă,
- asigurare medicală,
- contribuții la pensie.
Trebuie precizat și că dacă venitul brut este sub salariul minim, angajatorul este obligat să achite contribuțiile ca și cum ai câștiga salariul minim, chiar dacă muncești doar 2-3 ore pe zi.
Zile libere, concediu, bonusuri: ce drepturi ai
Dacă ai un contract de muncă part-time în România, ai aceleași drepturi legale ca un angajat full-time, însă unele dintre ele se acordă proporțional cu timpul lucrat. Legea nu face diferențe de tratament în ceea ce privește accesul la beneficii, ci doar în modul în care acestea sunt calculate.
Zile libere legale
Angajații pe contracte part-time beneficiază de zilele libere legale prevăzute de Codul Muncii. Vorbim aici de sărbători legale cum sunt Crăciunul, Paștele, 1 mai sau altele.
Concediul de odihnă
Ai dreptul la minimum 20 de zile lucrătoare de concediu pe an, conform Codului Muncii, dacă lucrezi part-time 5 zile pe săptămână, dar cu mai puține ore/zi. Atenție, însă, dacă lucrezi mai puțin de cinci zile pe săptămână, să zicem, de pildă, doar trei zile, concediul se acordă proporțional. În cazul de față, concediul tău anual de care vei putea beneficia va fi de aproximativ 12 zile lucrătoare.
Bonusuri, tichete de masă și alte beneficii extrasalariale
Legea nu face diferențieri între angajați part-time și full-time în privința beneficiilor extrasalariale, atât timp cât acestea sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv aplicabil. Tichetele de masă pot fi acordate și pentru part-time, proporțional cu zilele lucrate. Prime, bonusuri, abonamente medicale sau de transport pot fi oferite și angajaților part-time, dacă angajatorul decide că dorește să își motiveze în acest mod și angajații care lucrează cu jumătate de normă.
În practică, unii angajatori aleg să acorde aceleași beneficii tuturor angajaților, indiferent de normă, dar acest lucru nu este obligatoriu din punct de vedere legal.
Acces la alte drepturi sociale
Ca angajat part-time, ai drepturi și la: indemnizații de concediu medical, în funcție de contribuțiile plătite, concediu de maternitate/paternitate, dacă îndeplinești condițiile de stagiu de cotizare, ajutor de șomaj, în cazul în care contractul este desfăcut legal și ai vechimea minimă necesară.
Exemple de domenii unde se practică munca part-time în 2025
Sursa foto: Shutterstock
Pe măsură ce piața globală a muncii a cunoscut o flexibilitate tot mai mare, în 2025, munca part-time este preferată de un număr tot mai mare de angajați. Aceasta nu se poate practica atât de angajații blue collar, cât și de cei white collar în bună măsură, căci nu se limitează neapărat la domenii. Totuși, există industrii în care munca part-time este mai prezentă decât în altele, iar aici amintim domenii precum:
1. Retail
- casieri
- lucrători comerciali
- merchandiseri
- recepționeri marfă.
2. HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele)
Domeniul ospitalității este în topul industriilor din România care oferă, în general cele mai multe locuri de muncă sezoniere, multe dintre acestea fiind pe poziții de part-time. De pildă în sezon estival, pe litorulul românesc este constant nevoie de angajați, dat fiind faptul că fluctuația de personal este una destul de ridicată. Deficitul de personal în HoReCa este estimat la 20-25% la nivel național, iar în orașele turistice, în plin sezon, acesta poate ajunge chiar la 50% (mai multe detalii despre situația din HoReCa aici).
- ospătari
- barmani
- bucătari ajutători
- livratori (room service, catering).
2. Educație & training
- profesori colaboratori
- meditatori
- educatori pentru programe after-school
- traineri independenți sau colaboratori pentru cursuri online.
3. BPO (Customer support & call-center în speță)
- operator call-center
- suport tehnic
- moderatori de conținut.
3. Curierat și livrări (industria de gig economy)
4. Servicii de curățenie și întreținere
5. IT & industrii creative
În concluzie, munca part-time devine tot mai des o practică în rândul angajaților din România care doresc fie să-și maximizeze veniturile pe termen lung, fie să aibă un job temporar, cum este cazul elevilor și studenților. În 2025, joburile part-time au devenit o parte firească a pieței muncii moderne, mai ales în contextul unui deficit de personal tot mai accentuat.
