Pentru că s-a vorbit mult despre cât de importantă este integrarea platformelor de e-learning în activitatea de zi cu zi a elevilor din școlile gimnaziale și licee, prea puțin, însă, se discută despre digitalizarea învățământului superior din România.
Acum, în pandemie, nu doar studenții din anul întâi de facultate sunt confuzi sau nemulțumiți de ce se întâmplă în jurul lor, ci și colegii lor mai mari. De ce? Pentru că fără existența unor sisteme de educație reziliente în contextul creat de pandemia de COVID-19, calitatea învățământului tinde să scadă foarte mult.
Paradoxal, pentru că există standarde de calitate setate la nivel european deja de dinainte de pandemie, în ceea ce privește digitalizarea educației, în România, acest subiect a primit o mai mare importanță abia în ultimele luni. Tranziția forțată către online a scos la iveală o problemă care înainte era poate prea puțin adusă pe mesele ministerelor, a instituțiilor de învățământ sau a diverselor ONG-uri. Cu toate acestea, din martie și până acum, transformarea digitalizării într-un proiect național a fost mai degrabă un slogan, decât o asumare reală, spun reprezentanții Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
Citeste si:
Obiceiuri și practici prea multe în acest sens nu s-au făcut nici înainte de pandemie și asta pentru că în 2019, România s-a aflat pe penultimul loc în UE în ceea ce privește stadiul digitalizării, potrivit Indexului DESI 2019 (Digital Economy and Society Index).
Universitățile au doar pe hârtie platforme de e-learning. În realitate, cursurile și temele se trimit pe e-mail
ANOSR a analizat în luna octombrie modul în care universitățile din România s-au adaptat la învățământul online, prin ochii studenților. Deși cadrul european spune clar că trebuie să existe echipamente digitale în instituțiile de învățământ, alături de o infrastructură și o conectivitate care să susțină un conținut educațional de înaltă calitate, lucrurile merg cu încetinitorul în România.
Citeste si:
„Există standarde de calitate de ani de zile care spun că ar trebui să existe o platformă de e-learning la nivel de universitate. Deși majoritatea universităților românești figurează ca având aceste resurse, doar 59% dintre studenții pe care i-am chestionat au afirmat că au folosit platforme de învățare online. Asta în contextul în care există un standard minimal la nivel național și ar fi fost timp suficient pentru universități să implementeze astfel de platforme”, a explicat Horia Onița, Președinte ANOSR, în cadrul unei conferințe organizată de Asociația Ține de Noi.
Potrivit organizației, cei mai mulți studenți trimit în pandemie temele pe e-mail, iar cursurile sunt primite tot prin acest canal. Acest lucru nu poate să reprezinte decât un regres, în contextul în care nu mai există interacțiuni între profesor și student, iar feedback-ul întârzie să apară.
Citeste si:
Cei mai mulți dintre studenți au folosit e-mailul. Desigur că nu este deloc cea mai bună variantă ca în vremurile actuale să trimiți exerciții, aplicații, teme, cursuri pe e-mail, fără să ai un mediu colaborativ (...) 58% au menționat că pe parcursul implementării învățământului online nu a existat nicio solicitare de feedback cu privire la modul în care se desfășoară activitatea online, din partea cadrelor didactice sau din partea facultății.
-Horia Onița, Președinte ANOSR-
În luna octombrie, ANOSR a venit cu un set de măsuri propuse din perspectiva studenților pentru digitalizarea învățământului superior, în întreg ansamblu. Organizația solicită realizarea unui proces eficient de digitalizare a învățământului, cu o strategie bine definită, cu obiective specifice și ținte realiste. Guvernul, Ministerul Educației și Cercetării, dar și Autoritatea pentru Digitalizarea României sunt chemate să să implice direct prin politici, mecanisme de sprijin și stimulente financiare țintite spre dezvoltarea componentei de digitalizare.
Citeste si:
Pentru ca facultățile din România să țină pasul cu digitalul, există două variante la dispoziție, spune Horia Onița. Fie să se implementeze la nivel național o platformă de e-learning, fie la nivel de fiecare instituție în parte, să existe platforme dedicate care să dispună de resurse educaționale deschise, care să poată fi regăsite și pe alte suporturi sau formate. De cele mai multe ori, bibliografiile stufoase pentru examene nu includ decât cărți în format fizic și de prea puține ori articole științifice sau, și mai rar, aplicații sau softuri.
Citește și: Profesorii nu mai au voie să rateze trenul express al educației digitale
Ce sunt resursele educaționale deschise și de ce ar trebui încurajați studenții către acestea
Potrivit definiției date de UNESCO, resursele educaționale deschise (RED) reprezintă materialele de învățare, predare și cercetare, în orice format și suport care se află în domeniul public sau sunt publicate sub licențe deschise, care permit accesul gratuit, reutilizarea, adaptarea și redistribuirea.
Citeste si:
„Sunt foarte puține trimiteri pentru studenți la resursele educaționale pe care le au deja. În aceste luni de pandemie, studenții au avut foarte mult de pierdut pentru că nu au avut acces la resurse educaționale de calitate (...) Din păcate am rămas cantonați în ideea de bibliografie scrisă fără a utiliza alte resurse educaționale deschise.
Am făcut și un research la nivel de fișe de disciplină și am constatat că există foarte puține fișe de disciplină care să trimită studentul la resursele pe care le are”, a mai precizat Președintele ANOSR, în cadrul dezbaterii referitoare la digitalizarea educației din România.
Totodată, o altfel de inițiativă care să încurajeze digitalul în universitățile din România o reprezintă adoptarea modelului MOOCs (Massive Open Online Courses), o platformă care găzduiește cursuri online, unde se regăsesc și cursuri gratuite puse la dispoziție de instituții academice de renume, precum Yale, Harvard, Berkeley, MIT, Stanford, dar și de companii gigant cum este Microsoft.
Citeste si:
Cursurile sunt special concepute pentru a putea fi urmate de către un număr nelimitat de persoane, din toată lumea. Mai mult, față de cursurile tradiționale, MOOCs oferă video-uri, materiale de citit și seturi de probleme și dispun și de forumuri interactive unde studenții pot interacționa între ei, dar și cu profesorii care predau cursurile respective.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
