- 6 din 10 beri sunt ambalate in sticla cu capacitatea de 330 ml.
- Bere cu agent de spumare!
- Bere colorata cu caramel amonical!
- Bere cu azot!
- Bere cu amidon de porumb!
- Bere cu fulgi de ovaz!
- Bere cu adaos de vitamina C!
- Jumatate dintre bautorii de bere consuma bere la PET!
- Numai 30% dintre romani consuma bere ambalata in sticla de sticla!
- Pentru a obtine un litru de bere se consuma 3 litri de apa!
- Un roman consuma, in medie, 85 litri de bere pe an!
- Berea este cea mai consumata bautura din lume dupa apa si ceai!
- Numai 2 din 10 beri sunt nepasteurizate!
- Berea nepasteurizata este o sursa de vitamine din complexul B (B2, B3, B6, B9 si B12)!
- Timpul de fermentatie al berii variaza intre 15 zile si 240 zile!
- Termenul de valabilitate al berii este cuprins intre 6 luni si 24 luni!
- Temperatura de pastrare la bere variaza intre 4 si 24 grade Celsius!
- Berea contine calciu, magneziu, siliciu, fosfor, iod si potasiu!
- Un pahar de bere de 250 ml poate contine intre 62,5 kcal si 180 kcal!
- Una din 10 beri este nefiltrata!
- Berea nefiltrata este mai bogata in substante nutritive!
- Una din 10 beri este artizanala!
- Berea artizanala este berea fabricata dupa o reteta traditionala sau inovativa!
- Berea de fermentatie inalta (14-25 de grade Celsius) este berea tip Ale!
- Berea de fermentatie joasa (5-13 de grade Celsius) este berea tip Lager (Pilsner, Special si Extra Lager)!
- Temperatura de servire a berii depinde de tipul de bere si variaza intre 3 si 10 grade Celsius!
Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990), organizatie certificata de Guvernul Romaniei in anul 2005 ca fiind de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a analizat continutul a 100 marci de bere ambalate in sticla de sticla si comercializate in marile structuri comerciale.
Citeste si:
Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”. Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza pentru familiile lor. Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La realizarea studiului s-au avut in vedere prevederile legale in vigoare referitoare la etichetarea alimentelor, in special:
a) Scopul etichetarii - de a da consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare, precum si de a cunoaste eventualele riscuri la care ar putea fi supusi.
Citeste si:
b) Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii, la achizitionarea produselor, in privinta caracteristicilor alimentului si in special a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei sale, precum si a metodelor de fabricatie sau de productie.
c) Prevederile privind ingredientele, modul de introducere pe eticheta si indicarea ingredientelor cu potential alergen.
d) Prevederile privind denumirea sub care este vandut alimentul care trebuie sa corespunda naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietatilor alimentului ori materiilor prime utilizate in fabricatie;
Berea este considerata in majoritatea tarilor lumii o bautura slab alcoolica (in Rusia, de exemplu, pana in urma cu aproape un deceniu era considerata bautura nealcoolica); in vechime, era considerata aliment foarte apreciat pentru aportul nutritiv, fiind chiar inclus in ratia diferitelor categorii de consumatori (in ateliere, in scoli etc.). In antichitate, stramosul berei lua adesea forma unui terci.
Citeste si:
Avantajul consumului berii era datorat sigurantei superioare in consum, fata de apa din surse insalubre, siguranta capatata in urma procesului de fermentare, dar si compozitiei ingredientelor.
Aportul nutritiv al berii este datorat granelor din care se prepara: orz, grau, porumb, orez.
Pentru consumatorii contemporani, berea este un lichid de culoare slab aurie pana la brun-negrie, care se consuma bine racita (desi sunt si formule de consum cu bere calda sau chiar fiarta).
Fabricarea traditionala a berii presupunea uscarea si prajirea cerealelor (orzul este de nelipsit in reteta berii), apoi fierberea materiei prajite si adaugarea mai devreme sau mai spresfarsit a hameiului (floarea sub forma de con a plantei-liana Humulus lupulus), un agent de stabilitate. Decoctul (solutia obtinuta) va avea o culoare mai deschisa daca este obtinut prin fierberei unei plamezi putin prajite sau mai inchisa daca plamada a fost prajita mult. Extractul primar va fi mai mare cand fierberea este mai intinsa sau mai redus daca fierberea este de durata scurta. Gustul amar al decoctului este foarte pronuntat in cazul adaugarii hameiului mai la inceputul fierberii sau mai redus (doar o aroma) daca hameiul se adauga in ultima parte a fierberii. Decoctul se raceste si se lasa la fermentat (cel mai frecvent se adauga drojdii selectionate): o prima fermentare (primara, la temperatura mai ridicata, de scurta durata) urmata de o a doua fermetare (secundara, la o temperatura scazuta, de durata lunga). Din aceste variante de fabricare, la care se adauga si aspecte care vizeaza ingredientele (declarate si mai ales nedeclarate) si tot felul de secrete de productie se obtin numeroasele sortimente de bere cunoscute in prezent (se estimeaza ca sunt mii si mii de categorii de bere in lume).
Citeste si:
In urma fermentatiei alcoolice rezulta un lichid cu o concentratie de pana la circa 5% alcool etilic; sortimentele cu un continut de alcool mai mare sunt realizate prin adaos de alcool alimentar. Pentru a da satisfactie si bautorilor de bere sa se bucure de produsul preferat in ipostaze in care le este interzisa consumarea de alcool, se poate realiza bere cu continut foarte redus de alcool (0-1,5%). De asemenea, a cunoscut o mare amploare promovarea de bere cu variate asocieri: siropuri, sucuri, arome atipice etc.
Doua caracteristici merceologice sunt nelipsite in descrierea unei categorii de bere: continutul de alcool etilic (exprimat in % vol.) si concentratia mustului primitiv (extractul primitiv - Ep, in %); sortimentul contemporan are precizat Ep in oP. Cele doua caractersitici sunt in relatie directa: cresc sau scad impreuna, iar raportul Ep : concentratie alcoolica este de circa 4:1.
Citeste si:
Continutul in alcool al produselor analizate variaza de la 0% la 10% in volum.
In privinta tarii de origine a produselor analizate a reiesit ca: 30% dintre produse sunt fabricate in Romania, 20% in Belgia, 17% in Germania, 8 % in Cehia, 6% in Marea Britanie, 6 % in Spania, cate 2% in Franta, Italia, Mexic si Scotia, respectiv cate 1 % in Irlanda, Polonia, Turcia, Grecia si Moldova.
Analiza altor informatii de pe eticheta, din punct de vedere al necesitatii existentei acestora si al claritatii mesajului transmis consumatorului.
Mentiunea “A se feri de temperaturi ridicate si inghet” este neclara pentru consumator si nu-l poate ajuta pe acesta in privinta identificarii temperaturii de pastrare a acestui produs. In tratatele de specialitate se recomanda ca produsele de acest tip sa fie pastrate la temperaturi situate peste temperatura de inghet, dar nu mai mari de 24 grade Celsius si ferite de razele solare.
Citeste si:
Doar 65% dintre produsele analizate au pe ambalaj mesaje de responsabilitate sociala de tipul ”Nu consuma alcool in timpul sarcinii” sau alte tipuri de pictograme prin intermediul carora sa se atraga atentia in privinta interzicerii consumului acestui produs de catre anumite categorii de consumatori care nu au varsta sau starea medicala adecvata unui astfel de consum.
Ingredientele cu potential alergen nu sunt, pe eticheta anumitor produse, evidentiate in mod clar, conform legislatiei in vigoare, existand riscul ca unii consumatori alergici la anumite substante din compozitia acestor produse sa aiba probleme de sanatate in urma consumului.
De exemplu drojdia, a doua sursa de alergii alimentare, se gaseste nu doar in paine ca drojdie de brutarie, ci si in bere.
Aceasta provoaca alergii la unele persoane, si, in acelasi timp, irita tractul digestiv, facandu-l mai permeabil la proteinele nedigerate din hrana. Acest lucru sporeste posibilitatea dezvoltarii unei reactii alergice la orice si de aceea unele persoane se simt cel mai rau cand consuma alimente la care sunt alergice.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
