După săptămâni intense de tensiuni politice, 2024 s-a încheiat cu un final atipic, în care predicțiile și estimările pentru următoarele 12 luni au fost mai dificil de realizat comparativ cu ceilalți ani. Dar cum a fost, înainte de toate, 2024 în piața muncii? Ce urmează având în vedere „echilibrul deja fragil între cererea de talente și presiunile economice deja existente” în piață, încă de dinainte de ordonanța trenulet? Am încercat să găsim răspunsuri la aceste întrebări cu ajutorul Anei Vișian, Marketing Manager în cadrul platformei de recrutare bestjobs.
Retrospectiva anului 2024: După mulți ani de creșteri, numărul joburilor a început să se reducă
Piața locală a muncii a trecut printr-o schimbare semnificativă în 2024, pe fondul restrângerii numărului de locuri de muncă noi puse la dispoziție de angajatori. Pentru prima dată după mai mulți ani în care piața muncii abunda de o cerere mult mai ridicată comparativ cu paleta de candidați disponibili pentru a fi recrutați, balanța a început treptat să încline către un număr mai redus de oferte de angajare, corelat chiar cu disponibilizări în anumite domenii (amintim, desigur, IT și industria automotive). Cu un total 270.000 de locuri de muncă disponibile în acest an, publicate pe bestjobs, cele mai mari reduceri în volumele de joburi au fost observate în sectorul IT&C (-21%), urmat de producție/logistică (-7%) și financiar/contabilitate (-6%). Acesta este și motivul pentru care competiția pe un loc de muncă s-a intensificat în anumite domenii, pe fondul unei oferte mai restrânse.
„Cu aproape 12,5 milioane de aplicări la joburile active doar pe bestjobs, candidații și-au menținut nivelul de activitate, în timp ce unele industrii au redus numărul de angajări. Această scădere a fost influențată atât de presiunile economice, cât și de nevoia companiilor de a optimiza structurile interne, după ani de recrutări accelerate. Totuși, nu toate domeniile au fost afectate în mod egal. În multe sectoare s-a păstrat un decalaj considerabil”, spune Ana Vișian.
La nivel de tehnologie, în 2024 piața muncii a fost marcată de o adopție mai intensă a tehnologiilor care au la bază inteligență artificială (AI), aspect care a fost vizibil atât în munca angajaților, cât și în cea a angajatorilor și a recrutorilor. România este pe locul 6 în lume la capitolul angajați care folosesc instrumente care au la bază AI, la locul de muncă, după cum arată datele unui studiu realizat de Microsoft și LinkedIn. Managerii știu și conștientizează, însă, că tot mai mulți angajați vor avea nevoie de competențe noi în contextul penetrării tot mai mari a inteligenței artificiale. În 2024, mulți dintre ei au început să solicite încă din primele etape de recrutare mai multe competențe digitale.
„Această tranziție ( n.red. către adopția tot mai accentuată a tehnologiilor AI) a schimbat strategiile de angajare, reducând anumite tipuri de joburi, dar crescând cererea pentru competențe digitale și pentru roluri care combină abilități din mai multe arii, s-au realizat cu dificultate dacă e să ne raportăm la ceilalți”, spune Ana Vișian, Marketing Manager besjobs.
Poverile fiscale vor fi și poverile de zi cu în piața muncii
Modificările fiscale anunțate pentru 2025 (cu precădere cele din ordonanța trenuleț) riscă să lase urme adânci în piața muncii. Instabilitatea și fluctuațiile economice, politice, dar și sociale pot împinge angajatorii din mediul privat la măsuri drastice, motiv pentru care este posibil să vedem în continuare mai puține locuri de muncă disponibile, adică mai puține companii care fac angajări, salarii înghețate, posibile concedieri, dar și reduceri drastice ale bugetelor alocate cu tot ce ține de forța de muncă (recrutare, retenție, formare etc.).
Modificările de taxe și impozite afectează piața muncii, marcată deja de un echilibru fragil între cererea de talente și presiunile economice deja existente, mai ales în sectoarele unde optimizarea costurilor este deja o prioritate (...) Totodată, instabilitatea socio-economică ar putea determina companiile să limiteze sau să taie cu totul bugetele pentru eventuale creșteri salariale, într-o perioada în care satisfacția angajaților la locul de muncă se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, creșterea veniturilor reprezentând principala nevoie a angajaților, afectați de instabilitatea economică și de efectele tot mai puternice ale inflației.
Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs
Joburi mai puține, dar tot într-o criză de personal vom fi. Tehnologia va rămâne, însă, o constantă
România s-a obișnuit cu o piață a muncii care să se afle sub semnul paradoxului, în ideea în care deși vedem o contracție a ofertelor noi de locuri de muncă în anumite domenii, tot va existe o criză de personal. Domenii precum IT-ul (chiar și în ciuda stabilizării din ultimele 12 luni) și cel medical vor avea în continuare nevoie masivă de infuzie de angajați noi. Ingineria, învățământul, dar și construcțiile și sectorul energetic vor continuă să ducă lipsă de personal calificat și în 2025.
„Deficitul de talente va rămâne o provocare majoră în domenii strategice. În IT, cererea va rămâne ridicată pentru specialiști în securitate cibernetică, inteligență artificială și dezvoltare software, în timp ce în sănătate, criza de personal medical, inclusiv asistente și medici specializați, va continua să fie o problemă majoră. Domeniul ingineriei va resimți în continuare lipsa de talente în zone precum energetic, construcții și controlul calității, unde proiectele complexe necesită competențe avansate”, a mai precizat Ana Vișian.
În ceea ce privește tehnologia, piața globală a forței de muncă își continuă traseul de schimbări de la an la an ca urmare a automatizării accelerate care ajunge să schimbe tot mai multe industrii. Tehnologia și inteligența artificială remodelează deja multe domenii și redefinește însăși natura joburilor și a productivității. Și România se aliniază în continuare la aceste trenduri, adopția tehnologiilor AI și creșterea cererii pentru competențe mixte rămânând principalele tendințe din piața muncii și în 2025, explică reprezentantul bestjobs.
În IT se va menține o cerere ridicată pentru dezvoltatori software, dar și pentru specialiști în inteligență artificială, securitate cibernetică și analiză de date, având în vedere continuarea digitalizării în toate sectoarele economice. De asemenea, joburile în managementul proiectelor tehnologice vor fi la mare căutare, datorită complexității și integrării proceselor automatizate.
Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs
Toto la nivel de tendințe, flexibilitatea muncii va fi în continuare preferată, în detrimentul unei reîntoarceri (complete sau nu) la birou. Modelele de lucru hibrid, dar și remote vor continua să fie preferate în rândul angajaților, chiar dacă angajatorii își vor continua demersurile active pentru a-și aduce oamenii înapoi la sediu, într-o formă sau alta, explică Ana Vișian.
„Totodată, companiile vor pune mai mult accent pe retenția talentelor prin pachete de beneficii atractive și politici care să susțină echilibrul între viața personală și profesională, în același timp investind în dezvoltarea profesională a angajaților și acumularea de noi abilități și competențe”, mai adaugă specialistul de la bestjobs.
