Nu mai e un secret faptul că România este o sursă importantă de forță de muncă pentru țările din Occident, mulți dintre ai noștri plecând imediat după Revoluție, în căutarea unui trai mai bun. Cam așa începe și povestea lui Adrian Zamfir, șef de restaurant pe unul dintre vasele de croazieră ale Celestyal Cruises, plecat din România în 1993. ”Fratele meu lucra pe vapor și mi-a zis și mie să vin. Eram șef de restaurant la Restaurant Moldova din București, cunoscut pe atunci, și mi-a fost destul de greu să renunț. Nu aveam încredere că va fi bine și în plus, plecam de pe o poziție de conducere pe una de ospătar. Nu mai pusesem mâna pe o farfurie demult”, a declarat Zamfir, pentru wall-street.ro.
„Români peste hotare” este un proiect marca wall-street.ro prin care vrem să aducem în atenție mai multe povești ale românilor plecați peste hotare, care s-au resemnat cu gândul că în România nu se mai poate schimba ceva. Deja de ani buni, nu mai pleacă doar românii cu posibilități materiale reduse, ci și specialiștii din multe domenii. Fenomenul ”exodului de creiere” va reprezenta o provocare majoră pentru sustenabilitatea pe termen lung a pieței muncii din România, care se golește încet, dar sigur, de forța de muncă.
Școlit în țară în industria ospitalității, Adrian Zamfir povestește că a fost impresionat când fratele lui i-a trimis poze de la locul de muncă, de pe vapor, vapoare pe care le văzuse doar la televizor, după cum spune el. A primit biletele de avion într-o zi de miercuri, în 1993, iar în ziua de sâmbătă deja părăsea România pentru Cipru.
Citeste si:
”Am fost sceptic la părăsirea funcției pe care o aveam în România, dar am acceptat provocarea. Am muncit, iar treptat am fost promovat de la statutul de ospătar, la cel de șef de sală, iar mai apoi la șef de restaurant”, a completat Zamfir.
Sursa Foto: wall-street.ro.
A dat România pe Cipru de mai bine de 20 de ani
Adrian Zamfir lucrează cu Celestyal Cruises de circa 28 de ani, cu mici întreruperi, iar de aproape 20 de ani, Cipru a devenit casa sa.
„Mi-am cunoscut soția într-o croazieră, româncă și ea, din Suceava originară, și ne-am mutat în Cipru înainte ca fetele noastre să înceapă școala. Compania cu care lucrez este cipriotă, petreceam prea mult timp în această țară, iar familia îmi rămăsese singură în România. Am luat decizia de a părăsi statul român pentru a fi mai mult timp împreună”, mai spune acesta, menționând că doar sora și nepotul i-au mai rămas în țară.
Citeste si:
Zamfir recunoaște că a lucra pe vapor nu este un job potrivit oricui, deoarece impune o serie de compromisuri, cum ar fi întâlnirea cu familia pentru cel mult trei luni din an. În plus, timpul petrecut la bordul navei presupune muncă non-stop (debarcări, îmbarcări, excursii suplimentare etc).
”Am noroc cu familia mea, deoarece este înțelegătoare. Îi aduc și în croaziere timp de două săptămâni pe an, atunci când am posibilitatea”, a continuat Zamfir.
Românii, un neam de ospitalieri
Pornind încă din România în industria ospitalității, Adrian Zamfir spune, cu mândrie, că românii sunt un neam ospitalier.
”Am cochetat și cu alte companii de-a lungul timpului. În plus, mai povestim și prin porturi... Pe vasele de croazieră, în restaurante, întâlnești cei mai mulți români. Noi, românii, suntem ospitalieri, știm să primim turiștii, știm să le vorbim frumos și să le rămânem în memorie. Nu veni în ospitalitate dacă nu poți lucra cu oamenii. Fă-te pescar și vorbești cu peștii”, spune acesta.
Citeste si:
Totodată, acesta precizează că restaurantele, indiferent unde sunt ele plasate, nu mai sunt doar despre mâncare, ci reprezintă un întreg show, o competiție.
„Din păcate, oamenii nu mai calcă pragul restaurantelor, deoarece întâlnesc angajați morocănoși. Restaurantele trebuie să vină cu ceva nou pentru clienți, ceva în plus față de cele deja existente. Eu le spun și celor cu care lucrez să plece, dacă nu le place meseria. Sunt mulți care vor să le ia locul și nu pot, pentru că îl țin ei ocupat”, explică Zamfir.
Românii, și printre cei mai dificili turiști
Întrebat care sunt cei mai dificili turiști, Zamfir a început enumerația cu britanicii, pe care i-a descris drept oamenii nemulțumiți de orice și dispuși să facă reclamații oricând.
”Se vaită că e prea cald, dăm drumul aerului condiționat și brusc, devine prea rece încăperea”, povestește acesta.
Citeste si:
Enumerația a continuat cu rușii, bulgarii și români. De ce și românii, dacă mai devreme eram ospitalieri? Din cauza barierei de limbă, răspunde Zamfir.
”Sunt mulți turiști români care nu știu engleză și vin pentru prima dată într-o croazieră. Până înțeleg mersul lucrurilor la nivelul navei se termină călătoria. Noi îi ajutăm, dar nu putem merge cu fiecare acolo unde are nevoie. Cât despre bulgari și ruși, aceștia se așteaptă ca toată lumea de pe vas să știe limba lor”, a comentat Zamfir.
Momente dificile pe mare versus pensionare
După 28 de ani pe mări, se înfiripă și ideea pensionării. ”Am vrut să mă retrag chiar anul trecut, după perioada pandemiei, care a fost dificilă, dar când m-au sunat să mă întrebe dacă vreau să semnez un nou contract, nu am putut spune nu. Promisesem familiei că mă retrag, dar nu am simțit că acesta este momentul”, a declarat Zamfir.
Citeste si:
Din nou cu mândrie, șeful de restaurant spune că turiștii îl recunosc, întreabă de el și îi aduc produse locale.
„Sunt mulți turiști străini care îmi aduc suveniruri din țările lor. Atunci scot și eu pălinca și slana pe care le primesc de la românii mei. Împart chiar și cu echipa și cu toții îmi laudă țara”, a mai povestit acesta.
Cât despre momente dificile, Adrian Zamfir a amintit de un eveniment petrecut în 2009, când la bordul unui vas nou, aparținând altei companii, și-au pierdut viața doi turiști.
”A fost furtună pe mare, iar autoritățile portului din Barcelona nu ne-au lăsat să ancorăm din cauza valurilor. Căpitanul a luat decizia de a ne întoarce de unde plecasem, în Genova, dar marea nu a fost de acord cu noi. Pe drumul de întoarcere, două valuri au lovit partea din față a navei, toate geamurile au fost sparte, iar restaurantul de pe puntea cinci a fost inundat. Forța apei e nemărginită”, a precizat Zamfir.
Citeste si:
Bineînțeles, nu puteam încheia discuția cu Adrian Zamfir fără să întrebăm de salariu. Așadar, un ospătar la bordul unui vas poate câștiga de la 1.200 de euro, iar salariul unui șef de restaurant ajunge la circa 4.000 de euro pe lună.
”Aș putea pleca și mâine la o companie care mi-ar putea oferi cu 2.000 de euro în plus, dar îmi place aici. În plus, mâncarea și cazarea sunt incluse, nu trebuie să achit pentru ele cum se întâmplă la alte companii”, a mărturisit acesta.
Adrian Zamfir nu se va mai întoarce în România, chiar dacă se va pensiona. Îi este dor de țară, își vede rar sora și nepotul, dar se bucură când se uită la cele 125 de țări vizitate până acum, în timpul croazierelor.
Sursa foto: Wall-Street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
