Cu prilejul sărbătorilor naționale, deseori apar întrebări legate de zilele libere pe care un angajat și le poate lua și condițiile de acordare a acestora. Pe lângă zilele acordate cu prilejul unor sărbători precum Crăciunul, Paștele sau ziua de 1 Mai, mulți români acumulează zile libere din alți ani, din concediul de odihnă, pe care nu au apucat să și le ia. Iată ce spune Codul Muncii despre acestea, dar și despre modul în care se acordă concediul de odihnă.
Ce se întâmplă cu zilele neluate dintr-un concediu de odihnă
Dacă un angajat nu își efectuează integral concediul de odihnă într-un an, zilele rămase pot fi acordate în termen de 18 luni începând cu anul următor. Iată cum este formulat acest aspect în Codul Muncii.
„În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual”, se arată în art. 146. care face referire la „Efectuarea și compensarea concediului de odihnă” din Codul Muncii.
Până când îți mai poți lua zile libere rămase din concediul din 2023 sau 2024
Practic, zilele de concediu rămase din 2024 se mai pot lua până pe data de 30 iunie 2026. În ceea ce privește zilele libere neefectuate din 2023, acestea mai pot fi luate până la data de 30 iunie 2025. Așadar, dacă ai zile de concediu rămase din 2023, ai timp până la sfârșitul lunii iunie 2025 să le folosești, altfel riști să le pierzi.
Zile de concediu în funcție de vechime. Ce înseamnă asta?
În unele firme, angajatorii pot acorda mai mult de 20 de zile libere de concediu de odihnă, în conformitate cu articolul 145, alin. 2, din Codul Muncii, ce prevede ca „durata efectiva a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile”.
Practic, în funcție de vechime, un angajat poate beneficia de mai multe zile libere anuale, acordate în cadrul concediului de odihnă, însă acest lucru variază de la o companie la alta. De regulă, aceste tipuri de recompense sunt incluse în pachetul de beneficii extrasalariale de care un angajat beneficiază în cadrul unei companii.
Ce este concediul de odihnă și în ce condiții trebuie acordat
Sursa foto: Shutterstock
Toți angajații din România sunt interesați de zilele lor libere, indiferent dacă vorbim de cele acordate de la stat sau de cele care le revin din concediul lor de odihnă. Înainte de toate, trebuie să precizăm că orice angajat din România care are contract individual de muncă, semnat de acesta și de angajatorul său beneficiază de un concediu de odihna. Acesta nu este negociabil în niciun fel, ci este un drept pe care angajatorul trebuie să îl respecte. Codul Muncii spune clar că un angajat din România are dreptul la un concediu de odihnă de minimum 20 de zile lucrătoare.
„Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile”, mai spune art. 145 din Codul Muncii.
Mai mult, dreptul la concediu de odihnă plătit este un drept constituțional prevăzut de art. 41 al. 2 din Constituția României și garantat și prin lege organică (în Codul Muncii), care prevede dreptul la un concediu de odihnă anual (Art. 39. Principalele drepturi și obligații ale salariatului).
Atenție, însă, Codul Muncii face o distincție foarte clară în ceea ce privește concediul de odihnă și zilele libere acordate de la stat cu prilejul unor sărbători legale. Un lucru important pe care toți angajații trebuie să îl cunoască, în eventualitatea unor posibile încălcările ale drepturilor, este că zilele libere naționale nu sunt incluse în concediul de odihnă.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil NU sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
Art. 145. Codul Muncii
Ce alte zile libere mai au în 2025 angajații din România, pe lângă concediul de odihnă
- 1 mai — Ziua Muncii (joi)
- 2 mai – Zi liberă nouă, tot în contextul Zilei Muncii, dar doar pentru BUGETARI (vineri)
- 1 iunie — Ziua Copilului (duminică)
- 8 iunie – Rusalii (duminică)
- 9 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii (luni)
- 15 august — Adormirea Maicii Domnului (vineri)
- 30 noiembrie — Sfântul Andrei (duminică)
- 1 decembrie — Ziua Națională a României (luni)
- 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
- 26 decembrie — A doua zi de Crăciun (vineri)
Potrivit Codului Muncii, atunci când un angajat este nevoit să lucreze într-o zi de sărbătoare legală, din motive legate de natura activității, angajatorul are obligația de a-i acorda o zi liberă suplimentară într-o perioadă ulterioară. În situația în care acest timp liber nu poate fi oferit, salariatul are dreptul la un spor salarial corespunzător muncii prestate în ziua de sărbătoare.
