„1 iulie este data la care pentru companiile farmaceutice incepe sa aiba efect obligatia de plata pentru trimestrul III si care poate produce o criza fara precedent in industria farmaceutica, din cauza incapacitatii de plata a multor producatori”, anunta membrii celor doua organizatii.

Potrivit acestora, discutiile dintre producatorii/importatorii de medicamente si autoritatile privind modificarea actualei taxe clawback au esuat, iar data-limita de 15 iunie stabilita pentru identificarea unei solutii nu a fost respectata.

La sfarsitul lunii mai, ministrul Sanatatii, Vasile Cepoi, a anuntat constituirea unui grup de lucru, format din reprezentanti ai ministerului de resort, ai Ministerului de Justitie, ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si ai industriei de medicamente, cu scopul realizarii unei analize de impact in cazul schimbarii formulei de calcul a taxei clawback.

„Din pacate, vestile nu sunt bune. Desi grupul de lucru s-a intalnit pe parcursul a patru runde de negocieri (5 iunie – 14 iunie – n.r.), in cadrul carora am discutat cu cifre concrete pe masa si am facut simularile de impact impreuna, autoritatile nu au luat nicio decizie. Avem nevoie de fapte, nu doar de declaratii de intentie. Timpul trece in devafoarea companiilor si a pacientilor deopotriva”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv al ARPIM si membru al grupului de lucru.

Potrivit calculelor producatorilor si importatorilor de medicamente de pe piata locala, cuantumul taxei claw-back, de 400 de milioane de euro/an (valoare calculata pentru 2011), adica circa 33,6% din totalul vanzarilor compensate, nu poate fi sustinut de industria farmaceutica. Daca un producator/importator de medicamente nu poate achita aceasta taxa trimestriala (calculata in baza unei formule care tine cont de cota de piata si de cresterea vanzarilor - vezi aici cum se calculeaza), atunci produsele sale sunt retrase de pe lista celor compensate si gratuite.

Introdusa in 2009, dar modificata ca mod de calcul in toamna lui 2011, taxa clawback reprezinta o contributie trimestriala pe care producatorii si importatorii de medicamente trebuie sa o plateasca astfel incat sa fie acoperit intregul consum de medicamente compensate ce depaseste bugetul aprobat de Ministerul Sanatatii la inceput de an. Astfel, incepand cu 1 ianuarie, producatorii si importatorii de medicamente care au pe liste produse compensate trebuie sa achite aceasta taxa, calculata in baza unei formule in care se iau in considerare cota de piata si cresterea vanzarilor.

Citeste si:

Si membrii Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) apreciaza ca unii jucatori vor avea dificultati in a face platile aferente taxei clawback. „Pentru majoritatea producatorilor de medicament generice, evitarea insolventei nu se va putea face decat prin reevaluarea portofoliului de produse, renuntandu-se la acele medicamente compensate care, din cauza nivelului taxei clawback, au ajuns sub pragul de rentabilitate”, explica APMGR.

Conform unei analize Cegedim, solicitata de APMGR, riscul disparitiei unui produs din farmacii este mai mare daca valoarea acestuia este mai mica. Astfel, pentru produsele cu un pret de sub 25 de lei (pret platit de pacient) si cu o profitabilitate mai mica de 38%, exista riscul scoaterii din portofoliul producatorului/importatorului si, implicit, al absentei de pe piata.

In contextul mentinerii actualei forme a taxei clawback, sute de medicamente ieftine sunt in pericol sa dispara de pe piata, potrivit Cegedim. Printre primele 100 de medicamente ce risca sa nu se mai gaseasca in farmacii se afla Egilok (fabricat de Egis), Enalapril (Labormed), Digoxin (Zentiva), Metoclopramid (Terapia), Furosemid LPH (Labormed) si Diazepam (Terapia).

Vezi aici lista primelor 100 de medicamente care risca sa dispara de pe piata din cauza taxei clawback.

Ramanem fara medicamente? Lista doctoriilor care ar putea disparea din farmacii

Ramanem fara medicamente? Lista doctoriilor care ar putea disparea...