Danske Bank, cea mai mare banca din Danemarca, a avertizat joi ca ratingul atribuit Romaniei de catre agentia de evaluare a riscurilor financiare Fitch ar putea sa fie coborat, iar agentia Moody's ar putea schimba perspectiva riscului financiar intr-o directie negativa.

Ratingurile acordate Romaniei si Bulgariei par a fi "prea bune" daca se tine cont de vestile proaste precum lipsa progresului in procesul reformelor legate de UE si cresterea continua a dezechilibrelor externe, sustin analistii Danske Bank. In plus, modelele Danske Bank indica un nivel "ceva mai mic" pentru ratingurile pe termen lung ale Romaniei. "In general, este dificil sa cuantifici importanta politicilor "bune" sau "rele" pentru ratingul de credit, insa acordam un minus in special situatiei politice din Polonia, Slovacia si Romania", se mentioneaza in raportul bancii daneze.

Profesorul de economie Daniel Daianu considera ca afirmatiile din raportul Danske Bank nu reprezinta o surpriza. "Si noi in tara de vreo doi ani avertizam ca adancirea deficitelor externe este ingrijoratoare, mai ales ca asistam la o scadere a calitatii finantarii lor. Anul trecut, daca eliminam privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) si celelalte privatizari, mai putin de trei sferturi din necesarul de finantare a deficitului de cont curent a provenit din investitii straine directe", a spus Daianu, pentru NewsIn.

"Nu trebuie sa dramatizam, pentru ca Romania este in Uniunea Europeana, care reprezinta o ancora de sustinere a economiei", a mentionat Daianu.

Avertizarile din raportul Danske Bank vin dupa o serie de alte semnale de alarma trase de analisti din Romania sau de institutii internationale, precum Fondul Monetar International, cu privire la adincirea dezechilibrelor si a politicii fiscale prea relaxate. "Fondurile de investitii si in general capitalurile speculative sunt foarte sensibile la aceste repere", a spus Daianu.

Adancirea deficitului extern este cauzata, pe de o parte, de cresterea economica "peste potential", iar pe de alta parte de cresterile salariale necorelate cu sporul productivitatii muncii, a mentionat Daianu. El considera totusi ca situatia Romaniei ar putea duce la o scadere eventuala a perspectivei, nu a ratingului.

"Executia bugetara din Romania creste vrand nevrand deficitul bugetar. In plus, banii europeni trebuie folositi, pentru ca in caz contrar Romania se descalifica in fata partenerilor europeni, ceea ce presupune o cofinantare din partea bugetului de stat, deci o crestere a cheltuielilor publice", a aratat profesorul de economie. El a mai spus ca deficitul extern creste si ca urmare a avansului creditului privat, "or aici nici Banca Nationala a Romaniei nici guvernul nu au ce sa faca". "Singurul lucru pe care il putem face este sa nu lasam sa creasca deficitul bugetar", a precizat Daianu.

In plus fata de problemele macroeconomice, criza politica din Romania aduce inceritudine. "Nu suntem unici, au mai trecut si alte tari pe acolo, cum au fost Polonia si Republica Ceha", a spus Daianu, care a mentionat ca exista doua posibilitati. "Fie vom avea alegeri anticipate, care vor da un guvern poate mai puternic. Daca nu vom avea alegeri anticipate, ramane criza politica cu alte incertitudini, din moment ce nu avem ministri numiti".

Citeste si:

In cazul unei schimbari politice, este posibila o schimbare de filozofie fiscala care sa nu fie pe placul investitorilor, a aratat Daianu.

In cazul unor alegeri anticipate," in momentul premergator, ramane de vazut in ce masura executia bugetara se va realiza fara derapaje", a aratat Daianu. El a mentionat ca exista multe incertitudini legate de natura fragila a institutiilor publice din Romania. " Acum se va verifica probabil daca avem un sistem stabilizator, iar acest rol revine in mod normal institutiilor. In Marea Britanie, de exemplu, numirile politice se opresc la primul nivel ierarhic sub cel de ministru, in timp ce la noi, din pacate, cand se schimba ministrul e uraganul Katrina, sunt zece nivele sub el care sunt afectate de schimbare", a spus Daianu.

Daianu a avertizat ca este o naivitate sa credem ca politicul nu afecteaza economia si ca economia functioneaza in ciuda crizei politice. "Chiar daca ponderea sectorului privat in PIB a ajuns la 70%, statul are inca un rol determinant, atat timp cat exista un buget de stat, cu o pondere de 35% din produsul intern brut (PIB). Exista multe contracte de stat, sectoare reglementate si autoritati de supraveghere. Chiar si deficitul extern este influentat de executia bugetara si de deficitul fiscal", a declarat profesorul de economie.

Analistul economic Ilie Serbanescu considera insa ca economia si-a marit independenta fata de factorul politic, iar criza politica si chiar o depunctare din partea agentiilor de rating nu ar afecta prea mult economia romaneasca. "Nu exista un risc mare ca o depunctare a notei sa scada apetitul strainilor pentru Romania sau sa atenueze cresterea economica, care in acest moment este generata mai mult de investitiile straine si mai putin de capitalul autohton", a spus Serbanescu, pentru NewsIn.

"Ar putea exista in schimb un impact al scaderii ratingurilor asupra investitiilor de portofoliu. De altfel, cred ca o scadere a investitiilor de portofoliu speculative ar putea fi chiar un lucru bun, dat fiind dezastrul deficitului de cont curent provocat de aprecierea leului, care isi are cauza chiar in capitalurile speculative", a adaugat Serbanescu.

In 2006, deficitul de cont curent al Romaniei a crescut cu 44,8% fata de anul anterior pana la 9,97 miliarde euro, din care 91% a fost acoperit prin investitii straine directe. Acestea au ajuns anul trecut la 9,1 miliarde euro, comparativ cu 5,2 miliarde cat erau in 2005, insa aproape un sfert (2,2 miliarde euro) au venit din vanzarea pachetului detinut de stat la BCR catre Erste Bank.