"Este foarte rar ca toti judecatorii Curtii sa cada de acord si sa adopte o decizie in unanimitate. Este absolut un caz exceptional de uninimitate", a declarat un reprezentant al institutiei, citat de NewsIn.

Curtea Internationala de Justitie are, in acest moment, trei membri din Africa, trei din Asia, doi din America Latina, cinci din Europa de Vest plus Canada, SUA, Australia, Noua Zeelanda, doi din Europa de Est. Toti au fost de acord ca Insula Serpilor trebuie sa aiba un efect minim in delimitarea maritima: sa nu fie considerata punct de baza in definirea tarmului Ucrainei, sa nu influenteze cursul liniei de delimitare si sa obtina o apa teritoriala de numai 12 mile marine.

De regula, exista cel putin doua sau trei opinii separate ale judecatorilor. Acestia trebuie sa isi motiveze votul contrar majoritatii, iar argumentele lor sunt publicate in decizia finala. In dosarul Romania versus Ucraina, nu a fost cazul, intrucat s-a intrunit, dupa patru luni de deliberare, o unanimitate.

In afara faptului ca aceasta decizie este cea cu numarul 100 din istoria CIJ, solutia din procesul Romaniei reprezinta ultima hotarare adoptata de Rosalyn Higgins, presedinta de origine britanica a Curtii. Higgins, care a fost unicul judecator femeie din componenta actuala a CIJ, se va retrage din functie.

Cel mai important punct castigat de Romania in acest proces a fost ca Insula Serpilor nu a fost considerata circumstanta speciala si nu a fost luata in considerare drept punct de baza pentru delimitare. Ucraina incercase sa convinga Curtea sa considere Insula Serpilor drept "tarm", fapt care ar fi extins cu mult zona care revenea acestei tari.

De asemenea, Curtea a retinut ca Insula Serpilor este situata la 20 de mile marine nord fata de tarmul Ucrainei, astfel ca orice platou continental si zona exclusiva generate de aceasta formatiune nu pot depasi efectele generate de tarmul Ucrainei, adica o mare teritoriala de 200 de mile.

Concret, Insula Serpilor a primit un efect juridic minim, caracteristic unei formatiuni stancoase nelocuibile - asa cum argumentase Romania. Transpus intr-un limbaj mai putin tehnic, Romania a pierdut numai "un colt" din ceea ce isi propusese sa castige. Practic, Romaniei ii revine intrega zona in disputa, mai putin coltul nordic, care reprezinta 21% din cei 12.000 de kilometri patrati la care aspira.

Testul de proportionalitate arata ca aceasta decizie este echitabila, intrucat raportul dintre tarmurile Romaniei si Ucrainei este de 1:2,8 iar raportul dintre zonele delimitate este de 1:2,1.

Miza economica: Companiile vor relua activitatile de explorare si exploatare

Miza procesului este in primul rand una economica, iar castigul se cuantifica in resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si zece milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a Romaniei pentru 18 ani.

De altfel, dupa aflarea deciziei Curtii de la Haga, companiile care au perimetre concesionate in Marea Neagra si-au anuntat intentia de a relua activitatile de explorare si exploatare, iar perimetrele neconcesionate vor fi scoase la licitatie pentru firme romanesti si straine.

Astfel, Romgaz si LukOil Romania, membra a grupului rus LukOil, sunt interesate de licitatiile pentru concesionarea perimetrelor de pe platoul continental al Marii Negre, dupa decizia Curtii de la Haga.

"Da, bineinteles ca Romgaz este interesata sa exploreze in acele perimetre. De ce nu? Orice oportunitate trebuie sa ne intereseze si pe noi. Daca se scot la licitatie de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), Romgaz va participa la licitatie", a declarat, potrivit NewsIn, purtatorul de cuvant al Romgaz, Lucian Stancu.

Publicitate pe acest siteLa randul sau, directorul general al LukOil Romania, Constantin Tampiza, a precizat ca, daca vor fi conditii favorabile, compania va participa la licitatie, dar ca aceasta este o decizie care se ia la nivel de grup, la Moscova.

Si cea mai mare companie din Romania, Petrom, evalueaza posibilitatea participarii la licitatiile pentru concesionarea de noi perimetre, scoase de ANRM la licitatie, deci inclusiv perimetrele din platoul continental din Marea Neagra.

Citeste si:

"In masura in care Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza licitatii pentru concesionarea drepturilor de explorare de noi perimetre, Petrom va evalua posibilitatea participarii", au declarat reprezentantii Petrom.

Pe platoul continental romanesc al Marii Negre sunt in productie cinci zacaminte (Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe, Pescarus si Delta) de titei si gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, doua zacaminte de gaze libere descoperite de Sterlig Resources, Doina si Ana, sunt in curs de evaluare urmand sa se faca lucrarile de dezvoltare.

Miza politica: Se nasc noi probleme pe agenda bilaterala

Trecand dincolo de nivelul economic, diferendul are si o miza politica, pentru ca elimina o problema complexa din relatia cu Ucraina si pentru ca poate avea un efect pozitiv si asupra altor probleme care treneaza pe agenda bilaterala.

Mai detaliat si mai tehnic, decizia luata de CIJ este favorabila Romaniei din mai multe puncte de vedere. In primul rand, in ceea ce priveste competenta CIJ de a solutiona cazul, Romania a avut castig de cauza.

"Curtea atrage atentia ca, in mod contrar celor sugerate de Ucraina, nimic nu impiedica exercitarea jurisdictiei astfel incat un segment al liniei sa rezulte din delimitarea intre, pe de o parte, zona economica exclusiva si platoul continental al unui stat, si, pe de alta parte, marea teritoriala a celuilalt stat", se arata in decizia finala inmanata jurnalistilor prezenti la Haga.

In al doilea rand, asa cum a sugerat Romania, Curtea a retinut argumentul care priveste tratatele semnate cu URSS in 1949. Prin acest acord se stipula ca granita dintre Romania si URSS va urmari arcul de cerc de 12 mile in jurul Insulei Serpilor. De asemenea, Curtea a considerat relevant Tratatul privind regimul frontierelor de stat semnat cu Ucraina in 2003.

In al treilea rand, Romania a avut castig de cauza in ceea ce priveste coastele relevante. In ciuda faptului ca Ucraina a incercat sa demonstreze ca digul Sulina nu poate fi considerat punct de baza pe tarmul romanesc, Curtea a decis in favoarea Romaniei. Astfel, intreaga coasta de 248 de kilometri a Romaniei a fost luata in considerare drept coasta relevanta.

Asadar, superioritatea geografica a Ucrainei, care argumentase ca tarmul sau la Marea Neagra, de trei ori mai intins decat cel al Romaniei, ii da dreptul la un platou continental mai intins, nu are efectul juridic scontat de Kiev. CIJ a argumentat ca anumite parti din tarmul ucrainean nu au proiectii in Marea Neagra si nu pot fi, astfel, luate in considerare in baza principiului ca "tarmul domina apele".

Cel mai important punct al deciziei CIJ este metodologia de demarcatie folosita si linia care a rezultat. Curtea a construit o linie de echidistanta intre coastele adiacente ale celor doua tari si le-a ajustat in functie de circumstantele relevante, astfel incat sa fie obtinut un rezultat echitabil.

De asemenea, CIJ a facut testul proportionalitatii deciziei la final, astfel incat suprafata delimitata sa fie proportionala cu lungimea coastelor. Aceasta metodologie denumita "echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante" a fost sustinuta si de Romania.

Agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu, s-a aratat multumit de decizia CIJ. El a spus ca hotararea este "avantajoasa pentru Romania", linia delimitata de CIJ fiind "clara, echitabila, nesusceptibila unei interpretari" si deschizand accesul la hidrocarburile din zona.

Curtea a stabilit, potrivit agentului, jurisdictia suverana si drepturile de exploatare ale Romaniei pentru o suprafata de platou continental si zona economica exclusiva de 9.700 de kilonmetri parati, adica 79,34% din zona in disputa cu Ucraina de 12.000 kilometri partati. De asemenea, in aceasta zona sunt estimate a fi alocate, prin linia trasata de Curte, aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol. Aceasta reprezinta cea mai importanta extindere jurisdictionala a Romaniei de dupa anii '90.

Partea ucraineana nu a parut foarte convinsa de cine poate fi considerat castigatorul disputei. "Nimeni. Toata lumea. De fapt, toata lumea si nimeni...", a declarat co-agentul ucrainean Oleksandr Kupcisin, imediat dupa citirea deciziei.