O alta concluzie interesanta a "Eurobarometrului 71", un sondaj de opinie bianual, care radiografiaza opinia publica din tarile UE si din tarile care urmaresc aderarea la Uniune, lansat vineri de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, este legata de optimismul romanilor.

Desi, de obicei, romanii sunt mai optimisti decat media europenilor, in prezent acestia nu se arata in mod semnificativ mai optimisti in comparatie cu europenii fata de viitorul Uniunii Europene in general. Astfel, 67% dintre romani se declara a fi "foarte" sau "mai degraba optimisti", fata de 64% media europeana, iar 25% sunt foarte sau mai degraba pesimisti (fata de 29%).

Cei mai pesimisti europeni sunt portughezii (50%), ungarii (50%), letonii (51%), britanicii (53%) si grecii (54%), in timp ce in topul optimistilor se afla estonii (78%), olandezii (77%), danezii (77%), slovacii (75%), lituanienii (74%), polonezii (73%) si irlandezii (73%).

Din punct de vedere regional, bucurestenii (83%) si locuitorii din regiunea de Vest (75%) sunt cei mai optimisti in privinta viitorului UE, in timp ce regiunea Centru - unde si procentul etnicilor maghiari este mai ridicat - doar putin peste jumatate (51%) dintre respondenti s-au declarat optimisti, un procent foarte apropiat de cel inregistrat in Ungaria (50%). Astfel, s-ar putea ca starea de sprit din Ungaria sa se reflecte si asupra etnicilor maghiari din Romania.

Daca, la nivelul Uniunii Europene, 28% dintre respondenti cred ca viata in Uniune in 2030 va fi mai usoara, iar 32% cred ca va fi mai grea, in Romania 37% cred ca va fi mai usoara, iar doar 22% cred ca viata va fi mai dificila.

In plus, peste 8 romani din 10 (81%) isi doresc sa traiasca intr-o societate in care sa fie posibil sa isi petreaca mai mult timp cu familia, incadrandu-se astfel in media natiunilor europene (78%). La nivel european, italienii (61%), portughezii (63%) si austriecii (65%) isi doresc intr-o masura mai mica o astfel de societate, in timp ce, la polul opus, se afla locuitorii din tarile nordice (danezii 90%, finlandezii 93%, suedezii 92%) si cele baltice (estonienii 91%, lituanienii 90%), precum si cipriotii (93%), grecii (92%), maltezii (90%) si slovenii (90%).

Aproape un sfert (24%) dintre romani cred ca guvernul national s-ar putea ocupa cel mai eficient de gestionarea consecintelor crizei economice, in timp ce 29% cred ca Uniunea Europeana ar putea face acest lucru, alti 6% Statele Unite, 18% G20 si 12% FMI. Rezultatul este suprinzator in cazul Romaniei, intrucat media europenilor care cred ca guvernul national poate gestiona cel mai bine criza este jumatate (12%) fata de procentul romanilor.

Comparand insa nivelul de incredere generala pe care romanii il au in guvernul national (22%), se observa o diferenta de 10 procente fata de media increderii in guvernele nationale in Uniunea Europeana (32%). In schimb, 65% dintre romani - in comparatie cu doar 45% dintre europeni - isi afirma increderea generala in Uniunea Europeana.

Procentul celor care crediteaza guvernul roman cu incredere in a gestiona criza in iunie (24%) este in scadere cu 6 procente fata de ianuarie 2009 (32%). In schimb, sunt cu 6% mai multi cei care apreciaza ca UE este organizatia care se poate ocupa eficient de consecintele criza, proportia lor crescand de la 23% in ianuarie la 29% in iunie 2009.

Trei sferturi dintre romani (75%) spun ca UE are suficienta putere pentru a-si apara interesele in economia globala, media europeana fiind de 66%. Cei mai increzatori sunt danezii (79% sunt total sau partial de acord), slovacii si cipriotii (78%) si maltezii (77%). Urmeaza apoi romanii (75%), spaniolii (74%), in timp ce austriecii (59%) si irlandezii (58%) sunt cel mai putin increzatori in aceasta capacitate a UE.

Eurobarometrul 71 a fost realizat, la cererea Comisiei Europene, in iunie 2009, pe un esantion de 1012 persoane, cu varste de 15 ani si peste, si are o marja de eroare de +/- 3,1% .