Ordonanta de urgenta a Guvenului nr.12/1998 avea cuprins in text faptul ca intretinerea si asigurarea functionarii infrastructurii feroviare se asigura din veniturile proprii ale companiei nationale care administreaza infrastructura feroviara, informeaza NewsIn.

Potrivit OUG 12/1998 si a Hotararii Guvernului nr. 581/1998 privind infiintarea Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. prin reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane cu modificarile si completarile ulterioare, proiectul cuprinde in plus ca intretinerea si asigurarea functionarii infrastructurii feroviare sa se asigure din veniturile proprii ale companiei nationale care administreaza infrastructura feroviara si, in completare, din fonduri de la bugetul de stat.

De asemenea, actul normativ de modificare si completare mai cuprinde ca diferenta dintre veniturile incasate din aplicarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice si costurile de administrare, intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare publice se primeste de la bugetul de stat de catre Compania Nationala de Cai Ferate “C.F.R.” - S.A., companie ce administreaza infrastructura feroviara din Romania, pe baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat al acestei companii, si a contractului de activitate incheiat cu Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

"Se mai arata ca sumele necesare intocmirii documentatiilor cadastrale si a publicitatii imobiliare, in conditiile legii, pentru bunurile imobiliare aflate in concesiunea companiei nationale care administreaza infrastructura feroviara se vor aloca de la bugetul de stat”, potrivit actului normativ de modificare si completare.

MTI precizeaza ca subfinantarea succesiva, an de an, a activitatii de mentenanta a condus la degradarea continua a starii de buna functionare a elementelor componente ale sistemului feroviar roman, distribuite geografic in lungul a 20.385 km linii si in circa 992 statii de cale ferata. Astfel, MTI exemplifica cateva elemente definitorii pentru infrastructura feroviara.

"Lungimea totala a retelei s-a micsorat la 20.385 km in anul 2007, fata de 21.030 km in anul 2001. In retea mai sunt in prezent 27.367 aparate de cale echivalente, fata de 30.242 aparate de cale echivalente in anul 2001, iar la data de 31 decembrie 2007 existau 5.148 km de linie scadente la reparatii capitale, adica 38% din lungimea totala a linii de cale ferata. Pe reteaua CFR exista 18.170 poduri si podete din care 3.235 (respectiv17,81%) au durata de viata expirata, iar un numar de 10.998 (60,53%) sunt scadente la reparatii pentru readucerea in parametrii initiali de functionare. Din cele 10.998 poduri si podete scadente la reparatii un numar de 1.112 necesita reparatie in prima urgenta, iar alte 209 refacere integrala", potrivit proiectului de act normativ.

Potrivit datelor din proiectul de act normativ, din numarul de 170 tuneluri, 67 (39%) sunt scadente la reparatii capitale. Pe intreaga retea exista un numar de 1.054 puncte periculoase din care 319 sunt de categoria I, cele mai periculoase iar din acestea 119 sunt pe linii magistrale si principale. In prezent sunt 373 restrictii de viteza, cu un numar de 373 km, fata de 245 restrictii cu 602 km in 2001. MTI precizeaza ca majoritatea restrictiilor nu au acoperire in timpii de mers, ceea ce face ca multe trenuri sa aiba intarzieri, un numar de 634 de statii sunt dotate cu instalatii de centralizare electrodinamica cu un total de 16.056 macazuri, din care 600 statii (95%) cu 15.346 macazuri (96%) au durata normala de functionare depasita sau sunt scadente la RK.

In proiectul de act normativ se mai mentionaza ca principala sursa de venit a Companiei Nationale de Cai Ferate „C.F.R.” – S.A. o reprezinta Tariful de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI), cu o pondere de 66% din total venituri, veniturile bugetare avand o pondere de 4%.

Din punct de vedere economico-financiar, rezulta ca este "imperios necesar" a se mari veniturile Companiei Nationale de Cai Ferate „C.F.R.” – S.A. pentru a se putea asigura sursele necesare intretinerii si repararii infrastructurii feroviare si, pe cat posibil, a recuperarii intarzierilor acumulate.

Astfel, nivelul veniturilor a scazut din 2004 pana in prezent, deoarece Tariful de Utilizare a Infrastructurii, aplicat transportului public de calatori, nu a crescut decat cu 2–3%, adica de la 2,4 euro/tren km la 9 lei/tren km, comparativ cu costurile, care au crescut cu 28% (materiale, energie, amortizare, lucrarile de reparatii, munca vie), iar tarifele in transportul public de calatori au crescut cu 64,5%.

"Pentru asigurarea unei concurente viabile intre sistemul de transport feroviar si cel rutier, este necesar a mentine la acelasi nivel Tarifele de utilizare a Infrastructurii percepute de la operatorii de transport feroviar, iar diferentele fata de cel real sa fie sustinute de la bugetul de stat ca subventie sociala feroviara", se precizeaza in actul normativ.

In proiect se considera ca aceasta modificare trebuie sa se faca cat mai urgent, deoarece Compania Nationala de Cai Ferate „C.F.R.” – S.A. se afla intr-o situatie "disperata", veniturile prevazute pentru anul in curs fiind mult mai mici decat cheltuielile, ceea ce va duce la cresterea in continuare a decalajului inregistrat deja.

Referitor la neadoptarea acestor prevederi, MTI specifica ca acest lucru va duce la introducerea de noi restrictii de viteza, la aparitia de noi puncte periculoase, ceea ce va conduce la cresterea timpilor de mers si intarzierilor neacoperite in graficul trenurilor.