Evolutia sectorului transporturi in 2017 s-a incadrat in trendul anilor trecuti, cu foarte putini kilometri de autostrada inaugurati - 15,4 kilometri, cu schimbari de ministri la "carma" ministerului de resort, cu demiteri in mai multe sectoare si cu o legislatie care permite in continuare contestarea licitatiilor si, in consecinta, intarzieri excesiv de mari in realizarea proiectelor de infrastructura, potrivit unei retrospective realizata de Agerpres.

Anul 2017 l-a gasit in fruntea Ministerului Transporturilor pe Razvan Cuc, care, pe parcursul mandatului sau de niciun an, a fost des criticat si acuzat, atat de Opozitie, cat si de mediul de afaceri, ca este un ministru slab. Chiar si premierul Mihai Tudose, la un moment dat, i-a atras atentia lui Razvan Cuc asupra pierderilor inregistrate de compania TAROM si i-a cerut explicatii acestuia pe tema lipsei de control din partea reprezentantilor ministerului privind santierele de constructie a autostrazilor.

De asemenea, presedintele Coalitiei Nationale pentru Modernizarea Romaniei (CNMR), Alexandru Cumpanasu, afirma, la finele lunii august, ca i-a transmis premierului Mihai Tudose nemultumirea fata de activitatea ministrului Transporturilor, Razvan Cuc, solicitand un grup de lucru pentru modificarea unui ordin al ministrului Transporturilor, respectiv ordinul nr. 600/2017, care blocheaza "foarte mult" lucrarile de infrastructura.

La randul ei, Opozitia a initiat motiunea simpla impotriva ministrului Cuc, intitulata "Infrastructura de transport a Romaniei sub domnia intereselor PSD. Deziluzie, demagogie si descurajare" in care ii solicitau premierului Mihai Tudose sa-l demita pe ministrul Transporturilor Razvan Cuc si sa ia masuri in acest domeniu.

Potrivit semnatarilor motiunii, ministrul Transporturilor "a sufocat" un minister care avea nevoie de o viziune, a blocat investitiile in infrastructura de transport de care tara avea nevoie, autostrazi, cai ferate, aeriene, navigabile". Pe 4 octombrie, au avut loc dezbaterile asupra acestei motiuni, care a picat in plen.

Citeste si:
Dupa accidentul din Ialomita, Cuc anunta razii masive
Dupa accidentul din Ialomita,...

Demisia lui Razvan Cuc si demiterile anuntate de noul ministru

Pe 12 octombrie, Razvan Cuc a anuntat ca si-a depus demisia si a fost inlocuit cu Felix Stroe. Acesta s-a remarcat foarte repede prin demiterea, la scurt timp dupa ce a fost numit, a sefului Garii de Nord, Mihai Candea, si a directorul Regionalei CF Bucuresti, Laurentiu Maraloi. Cei doi au fost schimbati din functii dupa ce ministrul Transporturilor s-a declarat nemultumit de modul de administrare si de intretinere a Garii de Nord.

"In aceasta dimineata, ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a decis schimbarea din functie a directorului Regionalei Cai Ferate Bucuresti si a sefului Garii de Nord. Ministrul Transporturilor s-a declarat total nemultumit de modul de administrare si de intretinere a Garii de Nord si a dispus demiterea imediata a celor doi reprezentanti ai Regionalei de Cai Ferate Bucuresti: Laurentiu Maraloi, directorul Regionalei CF Bucuresti, si Mihai Candea, seful Garii de Nord", a informat pe 23 octombrie Ministerul Transporturilor.

Ulterior, Felix Stroe a anuntat la Deva ca l-a demis pe directorul CFR SA, Marius Chiper, dupa ce trenul cu care s-a deplasat ministrul a inregistrat o intarziere de cinci ore. Stroe a declarat ca directorul Companiei de Cai Ferate CFR SA, Marius Chiper, a fost demis pentru ca trenurile intarzie in mod constant din cauza lipsei de organizare din cadrul companiei.

Ministrul afirma ca nu poate tolera "lipsa de respect fata de cetateni" si ca va avea o intalnire, la sediul ministerului, cu personalul responsabil din infrastructura feroviara, caruia ii va atrage atentia asupra problemelor din sistem.

Citeste si:
TAROM pregateste deschiderea rutelor catre China si SUA
TAROM pregateste deschiderea...

Cu toate acestea, Marius Chiper si-a inaintat demisia din functie din motive personale.

Alte doua demiteri-fulger "i-au lovit" pe 3 noiembrie pe directorul general al Metrorex, Marin Aldea, si pe directorul de Exploatare al societatii, Liviu Daniel Dinu, dupa ce circulatia metroului a fost blocata pe tronsonul Izvor-Politehnica-Grozavesti din cauza unui jgheab de scurgere a infiltratiilor care a cazut din plafon si a produs un scurt circuit. In plus, ministrul a dispus si o ancheta severa la metrou. Ministrul si-a motivat decizia prin "lipsa de disciplina a muncii care de multi ani persista la Metrorex", afirmand ca incidentul respectiv nu trebuia sa se intample. Si Marin Aldea si-a depus mandatul, revenind pe functia de director Strategie Planificare Resurse in cadrul companiei. In locul sau a fost numit interimar Ion Constantinescu.

Drumurile noastre poate...in viitor

Putin peste 15 kilometri de autostrada dati in folosinta, aproape 9 km receptionati si alti aproape 54 de km construiti, cu promisiuni ca 2018 vine cu un "varf" de autostrazi.

In 2017, desi in executie s-au aflat mai multe tronsoane de autostrada, neconformitatile constatate pe mai multe loturi au facut imposibila receptionarea lor in acest an. Este vorba despre lotul 3 al autostrazii Lugoj - Deva, care inregistreaza un stadiu fizic de 79,59%, lotul 4 al autostrazii Lugoj - Deva (71,30% stadiu de executie), lotul 3 al autostrazii Sebes - Turda (99%) si lotul 4 al autostrazii Sebes - Turda, unde stadiul fizic al executiei este de 95%.

Citeste si:
Avocatul Poporului cere Guvernului repararea urgenta a drumurilor
Avocatul Poporului cere...

Acest lucru a fost determinat de noua legislatie in domeniul receptionarii lucrarilor de constructie ce a provocat reactii vehemente din partea unor constructori, care considera ca prevederile in cauza ii dezavantajeaza.

Potrivit HG 343/ 2017, darea in exploatare a constructiilor este posibila doar dupa receptia la terminarea lucrarilor, care poate avea loc numai dupa finalizarea totala a lucrarilor. Acest act normativ a modificat drastic prevederile HG 273/1994, care oferea posibilitatea receptionarii unor lucrari nefinalizate sau care nu respectau prevederile proiectului, precum si preluarea doar a unor parti din constructie, pentru darea lor in exploatare. Legislatia a fost modificata in 2017 tocmai pentru a nu se mai ajunge in situatii precum cea de pe lotul 3 al Autostrazii Orastie-Sibiu, care a fost inchis la scurt timp dupa darea in exploatare, din cauza unor deficiente grave de calitate care au dus la aparitia unor fenomene severe de instabilitate.

In acest context, in luna martie 2017, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a receptionat si a dat in folosinta 15,4 km de autostrada pe lotul 2 al autostrazii Lugoj-Deva, desi in noiembrie a mai receptionat inca 8,7 kilometri de autostrada, pentru sectorul Gilau - Nadaselu, insa acest sector va fi deschis circulatiei doar anul viitor, dupa finalizarea lucrarilor incepute tot in 2017 la podul care va traversa Somesul Mic, in continuarea A3, spre Campia Turzii.

De asemenea, directorul general al CNAIR, Stefan Ionita, sustine ca anul acesta au mai fost efectiv construiti alti 53,58 kilometri de autostrada, care vor fi receptionati in 2018. Cu ceea ce se mai afla in constructie, el sustine ca in 2018 va aduce un "varf" de peste 156 de kilometri de autostrazi ce vor fi receptionati.

Din decembrie 2015, cei 15,4 kilometri ai autostrazii Lugoj-Deva au reprezentat practic prima inaugurare a unui nou segment de autostrada si a facut ca numarul de kilometri de sosea de mare viteza pe care se circula acum in Romania sa ajunga la 748.

In plus, CNAIR a scos in 2017 la licitatie proiecte de circa 4 miliarde de euro, valoare fara precedent in ultimii 27 de ani, afirma reprezentantii companiei, printre cele mai importante proiecte de infrastructura lansate anul acesta in SEAP fiind autostrada Sibiu-Pitesti, parte importanta a Coridorului IV Pan-European.

Cu o valoare insumata de aproape 2,6 miliarde de lei (aproximativ 570 milioane de euro), ofertele pentru loturile 1 si 5 se afla acum in perioada de evaluare, iar anul viitor cele doua obiective urmeaza sa intre in faza de proiectare si executie. CNAIR SA are in pregatire pentru lansarea in licitatie publica si documentatiile pentru proiectarea si executia loturilor 2, 3 si 4 ale acestei autostrazi, de o importanta majora pentru economia Romaniei. Cu un cost estimat de 3,3 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Pitesti va completa Coridorul Pan-European, care tranziteaza Romania.

Un alt proiect important este noua Autostrada de Centura a Capitalei, care va intra anul viitor in faza de proiectare, iar pentru proiectarea si executia celor aproximativ 60 de kilometri ai autostrazii Suplacu de Barcau - Bors contractele au fost de asemenea lansate in licitatie publica. Constructia celor trei loturi, cu o valoare insumata de aproximativ 991 milioane de lei (circa 220 milioane de euro), poate incepe anul viitor, dupa semnarea contractului si dupa parcurgerea perioadei de proiectare. Segmentul Suplacu de Barcau - Bors face parte din Autostrada Transilvania si urmeaza sa asigure legatura dintre Vestul Romaniei si Ungaria, prin Vama Bors.

CNAIR a mai scos la licitatie anul acesta proiectarea si executia celor 4 loturi ale Drumului Expres Craiova- Pitesti, cu o lungime totala de 121 km si o valoare insumata de aproximativ 3,76 de miliarde de lei (circa 820 milioane de euro), dar si proiectul podului suspendat peste Dunare de la Braila, pentru care se asteapta deja desemnarea unui antreprenor.

Tot anul acesta a fost lansata licitatia pentru Varianta de Ocolire a municipiului Bacau, cu o valoare de 774 de milioane de lei (aproximativ 160 milioane de euro), proiect a carei constructie ar putea fi reluata anul viitor.

Printre obiectivele de infrastructura pentru care CNAIR SA a scos la licitatie anul acesta contracte de proiectare si executie se mai afla Varianta de Ocolire Timisoara Sud, largirea la 4 benzi a DN7 (Baldana - Titu) si Varianta de Ocolire a Municipiului Barlad. Valoarea totala a acestor proiecte, care anul viitor vor intra in faza de proiectare si de executie, dupa caz, atinge 740 milioane lei (aproximativ 160 milioane euro).

La aceste proiecte se adauga alte obiective de investitii importante lansate in licitatie publica anul acesta, printre care modernizarea Centurii Capitalei pe sectorul DN 2 - A2 si constructia pasajelor de la Mogosoaia, Berceni si Oltenita.

Tot in acest an, CNAIR a lansat licitatii publice pentru elaborarea unor studii de fezabilitate si proiecte tehnice destinate constructiei drumurilor de mare viteza Focsani - Bacau, Ploiesti - Buzau, Bacau - Pascani si Buzau - Focsani si drumului de legatura intre A3 (Autostrada Bucuresti-Ploiesti) si Aeroportul Henri Coanda.

Metroul inainteaza (mai) greu spre Otopeni

In ceea ce priveste metroul bucurestean, reteaua s-a ''imbogatit" anul acesta cu doar doua noi statii, Laminorului si Straulesti, aferente proiectului Magistrala 4 Gara de Nord - Lac Straulesti - Sectiunea Parc Bazilescu - Lac Straulesti. Aceste doua statii au fost deschise publicului calator pe 31 martie 2017.

In schimb, linia catre Aeroportul Otopeni, promisa de mai toti ministri care s-au perindat pe la Transporturi, se afla in continuare la nivel de dorinta. Cu toate acestea, in urma cu cateva zile ministrul Stroe afirma ca Magistrala 6 de metrou spre Aeroportul Otopeni va fi gata pana in 2020, desi Ministerul Transporturilor depune abia pe 27 decembrie 2017 aplicatia de finantare, in valoare de 1,327 miliarde de euro fara TVA.

Totusi, in primul semestru din 2017, Metrorex reuseste sa finalizeze proiectul de modernizare a instalatiilor de ventilatie pentru sase statii de metrou si cinci interstatii pe tronsonul Petrache Poenaru (Semanatoarea) - Timpuri Noi, iar pe 10 iulie 2017 Metrorex a semnat contractul pentru Serviciile de asigurare de raspundere civila generala, pentru prejudicii produse calatorilor in caz de accidente/incidente feroviare produse in activitatea de transport calatori pe liniile de metrou.

De asemenea, la jumatatea anului s-au finalizat sapaturile la tunelurile pe ambele fire ale sectiunii Raul Doamnei - Eroilor aferente Magistralei 5 de metrou si au fost scoase la suprafata cele doua echipamente de excavat - Tunelling Boring Machine (TBM-uri).

Pasi s-au facut si pentru realizarea proiectului Magistrala 6 - Legatura retelei de metrou a municipiului Bucuresti cu Aeroportul International Henri Coanda Otopeni (12 statii, 14,2 km). Astfel, in data de 13 iulie 2017 a fost aprobat prin HG 496 coridorul de expropriere al proiectului Magistrala 6, iar pe 30 octombrie a fost obtinut acordul de mediu aferent. Documentatia de licitatie pentru executia lucrarilor de structura a fost avizata in CTE Metrorex in data de 18 octombrie 2017.

In plus, pe 28 septembrie 2017, Metrorex a semnat contractul "Servicii de proiectare, asistenta si consultanta de specialitate aferente studiului de pre-fezabilitate (SPF) si studiului de fezabilitate (SF) pentru constructia Liniei 4 de metrou: Lac Straulesti - Gara Progresu, tronson Gara de Nord - Gara Progresu', cu asocierea Metroul SA - Amberg Engineering AG. Contractul a fost incheiat in cadrul proiectului 'Studiu de pre-fezabilitate si studiu de fezabilitate pentru constructia liniei 4 de metrou: Lac Straulesti - Gara Progresu, tronsonul Gara de Nord - Gara Progresu", finantat prin Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

Elaborarea studiului de pre-fezabilitate si fezabilitate urmareste oportunitatea realizarii Liniei de metrou - Lac Straulesti - Gara de Nord - Gara Progresu. Constructia liniei de metrou va imbunatati transportul public urban din Bucuresti prin decongestionarea traficului de suprafata din zona centrala si de sud a orasului si va realiza legatura directa intre zona de nord-vest si zona de sud a Capitalei.

Metrorex a desfasurat in anul ce tocmai se incheie un proiect de modernizare a instalatiilor de control-acces pe Magistralele 1, 2, 3 si TL de metrou, pe 19 septembrie incheindu-se prima faza. S-au instalat echipamente moderne de control-acces pe Magistralele 1, 2 si 3 in 41 de statii de metrou din Bucuresti, astfel: 20 statii pe Magistrala 1, 14 statii pe Magistrala 2 si sapte statii pe Magistrala 3. Pe parcursul a sase luni au fost montate 1.186 de porti batante normale de acces, 36 de porti speciale automate si 26 de porti speciale semi-automate. De asemenea, au fost instalate 113 automate de vandut cartele si au fost modernizate 41 de puncte de vanzare.

Urmatoarea faza a proiectului, dupa instalarea portilor batante, va cuprinde activitati de implementare a sistemului informatic si anume: implementarea sistemului de plata si validare contactless, de vanzare calatorie la validator (plata cu card bancar), de vanzare la validator prin SMS etc. Aceasta etapa se va derula fara sa afecteze traficul de calatori.

Incepand din 15 octombrie 2017 Metrorex a introdus spre achizitionare cinci noi titluri de calatorie cu metroul: cartela cu o calatorie - 2,5 lei, abonamentul anual - 720 lei, cartela grup 3 persoane - 5 lei, cartela grup 4 persoane - 6,5 lei, cartela grup 5 persoane - 8 lei (vine in sprijinul grupurilor - atat calatori fideli, cat si turisti).

De asemenea, pe 10 decembrie, Metrorex si RATB au introdus la vanzare biletul unic, o facilitate de care se pot bucura calatorii ambilor operatori de transport din Bucuresti.

Infrastructura feroviara, cu multe nevoi si cu intarzieri pe masura

In ceea ce priveste infrastructura feroviara, la finele lui iulie, Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA derula lucrari de intretinere, reparatii curente si capitale la infrastructura feroviara in valoare totala estimata la 141,6 milioane lei, numarul santierelor deschise ridicandu-se la 48. Aceste lucrari vizau ridicarea restrictiilor de viteza si imbunatatirea conditiilor de calatorie, sursa de finantare fiind asigurata din fonduri proprii ale companiei si de la bugetul de stat.

La capitolul fonduri europene, CFR SA a depus la Comisia Europeana (CE) cereri de rambursare pentru proiectele fazate in valoare de 841,501 milioane de euro, din care cert se vor primi in acest an 337,136 milioane de euro, iar in luna noiembrie si pe parcursul anului viitor si-a propus sa trimita aplicatii pentru proiecte de peste 2,373 miliarde de euro, a declarat, pe 27 septembrie, directorul de Exploatare al companiei, Viorel Scurtu, la audierile din Comisia pentru transporturi din Camera Deputatilor.

"La acest moment, CFR SA are aplicatii pentru finantarea proiectelor fazate prin care se returneaza de la Comisia Europeana, deci se face absorbtie pentru 841,501 milioane de euro, din care sunt cert rambursate in acest an 337,136 de milioane euro. In acelasi timp, avem aplicatii care sunt depuse incepand din luna mai, iunie, pe care au si venit bani, iar in continuare, pana la data de 30 august si pana la finele anului, CFR isi propune sa trimita la Comisie aplicatii - in mod deosebit in luna noiembrie si in anul 2018 - aplicatii de rambursare de fonduri europene in valoare de peste 2,373 miliarde de euro", a spus Scurtu.

CFR SA a platit 1,5 miliarde de lei in primele opt luni din 2017 pe proiecte finantate din fonduri europene si estimeaza ca pana la sfarsitul anului se va depasi pragul de doua miliarde lei, sume care vor fi solicitate la rambursare si vor creste gradul de absorbtie al fondurilor europene. Compania de cai ferate a finalizat, in acest an, in proportie de 85% lucrarile de modernizare a infrastructurii si suprastructurii feroviare pe 180 de kilometri de cale ferata intre Simeria - Sighisoara, fiind receptionati peste 100 de kilometri de cale ferata modernizata si a lansat in executie alti 141 kilometri pe sectiunea Radna - Gurasada - Simeria.

Tot in acest an a fost lansata si procedura de licitatie pentru 120 kilometri de cale ferata pe sectiunea Brasov - Sighisoara si a fost obtinuta finantare pentru modernizarea sectiunii Predeal-Brasov.

Rezultatele inregistrate in ultimii trei ani au mentinut compania pe un trend ascendent din punct de vedere economic, CFR SA devenind astfel una dintre putinele companii cu capital majoritar de stat fara datorii la bugetul consolidat.

De asemenea, CFR SA a castigat in instanta contestatiile depuse de constructori pentru trei mari tronsoane feroviare - Km 614-Barzava, Barzava-Ilteu si Gurasada-Simeria - a caror valoare financiara se ridica la 6,08 miliarde lei, contestatii bazate pe anumite lacune legislative care au intarziat practic demararea lucrarilor de modernizare pe cei aproximativ 120 kilometri de cale ferata.

CFR SA a semnat contractul pentru reactualizarea SF in vederea electrificarii si dublarii liniei Cluj - Episcopia Bihor care asigura o noua iesire pe granita cu Ungaria si a obtinut finantare si a lansat pregatirea executiei lucrarilor pentru modernizarea a 480 km cale ferata din Coridorul IV, ramura sudica, Arad - Caransebes - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat. Compania a identificat si obtinut sursa de finantare si a lansat procedurile pentru construirea noului pod de la Gradistea si modernizarea liniei Bucuresti - Giurgiu, redeschiderea Podului de la Gradistea fiind estimata pentru anul 2019", precizeaza CFR SA.

Prin programul de redresare economico-financiara CFR a alocat peste 500 milioane lei pentru lucrari de reparatii si investitii in infrastructura feroviara in vederea reducerii numarului de restrictii de viteza pe intreaga retea de cale ferata.

La 23 noiembrie, CFR SA si Asocierea RailWorks au parafat contractul pentru o investitie de aproximativ 1,5 miliarde de lei ce presupune modernizarea subtronsonului Cap Y Ilteu - Gurasada, situat pe Axa prioritara TEN-T 22 (Coridorul Rin-Dunare, ramura nordica). Astfel, se vor moderniza 22,34 km de infrastructura si suprastructura feroviara pentru circulatia trenurilor de calatori cu viteza maxima de 160 km/h, lucrari de terasamente si consolidari pe intreaga distanta, construirea a 15 poduri (dintre care doua peste raul Mures), 17 podete, un pasaj superior, trei pasaje inferioare, doua tuneluri, lucrari civile in patru statii de cale ferata (inclusiv halte comerciale/puncte de oprire), lucrari de electrificare si energoalimentare, precum si lucrari de implementare a sistemului de siguranta a traficului ERTMS (ETCS nivel 2+GSM-R). Lucrarile de modernizare a subtronsonului Cap Y Ilteu - Gurasada contribuie la dezvoltarea infrastructurii feroviare prin sporirea vitezei de circulatie la 160 km/h pentru trenurile de calatori si la 120 km/h pentru trenurile de marfa, imbunatatirea relatiilor comerciale cu operatorii de transport si relansarea economiei regionale.

CFR SA va cheltui aproape 3 miliarde de lei pentru modernizarea subsectiunii tronsonului feroviar Apata-Cata. Compania a lansat licitatia deschisa pentru modernizarea subsectiunii Apata-Cata, parte a tronsonului feroviar Brasov - Sighisoara, valoarea totala estimata a contractului fiind de 2,867 miliarde de lei, fara TVA. Sursa de finantare este asigurata de Comisia Europeana prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), in proportie de 81,74%, iar cofinantarea in proportie de 18,26% de la bugetul de stat. Modernizarea sectiunii Apata - Cata contribuie la promovarea mobilitatii sustenabile pe sectiunea Frontiera Ungara - Curtici - Arad - Simeria - Sighisoara - Brasov, prin cresterea vitezei de circulatie la 160 km/h, reducerea duratei de transport, cresterea sigurantei feroviare, facilitati pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusa, introducerea sistemelor moderne de semnalizare si de management al traficului si imbunatatirea gradului de confort oferit calatorilor in statiile de cale ferata.

De asemenea, CFR SA si Asocierea Baicons Impex SRL - Acciona Ingenieria au semnat contractul privind elaborarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei Bucuresti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Frontiera, inclusiv Podul de la Gradistea, valoarea acestuia fiind de 7,95 de milioane de lei, iar durata de implementare de 18 luni. Obiectivul general al proiectului este modernizarea liniei CF Bucuresti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Frontiera la standarde europene, imbunatatirea confortului si a sigurantei feroviare, reducerea timpului de calatorie prin cresterea vitezei de circulatie pe intregul tronson, cresterea traficului de marfa de tranzit, precum si prin asigurarea legaturilor/conexiunilor feroviare aferente segmentelor Jilava - Bucuresti Progresu si Giurgiu Nord - Giurgiu Oras.

Un alt proiect important si asteptat de multa lume este Podul de la Gradistea. Astfel, CFR SA si Asocierea Baicons Impex SRL - Acciona Ingenieria au semnat contractul privind elaborarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei Bucuresti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Frontiera, inclusiv podul de la Gradistea, valoarea acestuia fiind de 7,95 de milioane de lei, iar durata de implementare de 18 luni. Studiul de fezabilitate va fi finantat din fonduri externe nerambursabile, respectiv prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM).

CFR SA are in program pentru anul in curs modernizarea din surse proprii a unui numar de 71 de treceri la nivel cu calea ferata pentru care a prevazut 22,771 milioane de lei, iar in 2018 intentioneaza sa mai aloce inca 40 de milioane de lei pentru lucrari similare, potrivit reprezentantilor companiei.

Nici in 2017 CFR Calatori nu a primit bani pentru investitii in material rulant, compania axandu-se pe reparatia si modernizarea vagoanelor si locomotive existente. In plus, situatia companiei a fost ingreunata de facilitatea acordata studentilor de a calatori gratuit oriunde in tara si de cate ori doresc. In acest sens, directorul general al CFR Calatori, Iosif Szentes, declara in luna martie, ca societatea se confrunta cu o lipsa de material rulant in contextul acordarii gratuitatilor pentru studenti la calatoria cu trenul, traficul generat de studenti in cursul lunii februarie, de exemplu, comparativ cu luna similara a anului trecut, fiind in crestere cu 75%.

"Ultimele doua weekend-uri deja am crezut ca a inceput sezonul. Pentru noi este o veste imbucuratoare, in schimb ne confruntam in continuare cu o lipsa de vagoane, de material rulant, in contextul cresterii solicitarii din partea studentilor in special. Trebuie sa stiti ca, in luna februarie, traficul generat de studenti fata de luna februarie 2016 a crescut cu 75%, de la 209.000 de calatori studenti la 355.000 de calatori. In acelasi timp, numarul abonamentelor care s-au cumparat in luna februarie 2017 a ajuns la peste 4.400, fata de 1.050 de abonamente cat s-au procurat in februarie 2016", a spus, atunci, Szentes.

Potrivit statisticilor companiei, circa 400.000 de studenti au circulat cu trenul, gratuit, in medie pe luna, generand costuri de cuprinse intre 16 si 19 milioane lei, vara acestea fiind mai mari, intrucat si distantele au fost mai lungi.

In data de 9 noiembrie, seful de la Transporturi preciza in Comisia de specialitate din Camera Deputatilor ca intarzierea medie zilnica pe care CFR Calatori a inregistrat-o in acest an, de la 1 ianuarie si pana la 1 octombrie, a fost de 12.500 de minute, 70% din cauzele intarzierilor fiind provocate de CFR Infrastructura, care a instituit restrictii si nu a mai avut o situatie clara a acestora, si doar 5% dintre cauze au fost determinate de vechimea materialului rulant si conditia tehnica in care se afla acesta.

Pe de alta parte, o noutate pe care a oferit-o compania calatorilor sai a fost introducerea in circulatie a unui tren catre Istanbul, la care s-a adaugat reluarea rutei Bucuresti - Salonic. Astfel, din 2 iunie si pana pe 2 octombrie, pasagerii au avut legaturi directe de la Bucuresti catre Salonic, Halkali/Istanbul, Sofia si retur.

Probleme masive la TAROM, CFR Marfa in investigatii pornite de Comisia Europeana

Anul 2017 nu a fost unul bun nici pentru TAROM, la "carma" companiei perindandu-se cinci directori. Cel de-al cincilea director interimar - si actual - este Wolff Werner-Wilhelm, care a inlocuit-o pe Ileana Daniela Dragne. Aceasta a demisionat pe 15 noiembrie din functie, invocand probleme personale. La randul ei, Daniela Dragne l-a inlocuit pe Florin Susanu, inaintea caruia au mai fost Dan Plaveti si Eugen Davidoiu.

TAROM a intrat intr-un proces de reevaluare si reorganizare, dupa mai multe incidente cu aeronavele companiei si dupa un anunt privind consemnarea de pierderi anul acesta estimate la 207 milioane de lei. Un ultim incident a avut loc la inceputul lunii decembrie, cand aproape 120 de persoane care urmau sa plece din Amsterdam spre Bucuresti cu o cursa apartinand companiei TAROM au ramas pe aeroportul din Schipol deoarece aeronava s-a defectat. TAROM a anuntat ca va acorda despagubiri pasagerilor zborului Amsterdam-Bucuresti, iar seful reprezentantei companiei la Amsterdam va fi demis din cauza modului in care a gestionat situatia.

Un alt incident care a afectat compania s-a petrecut in noiembrie, cand o aeronava care trebuia sa efectueze pe 9 noiembrie cursa ROT 374 Bruxelles-Bucuresti a necesitat verificari suplimentare la sistemul de navigatie. Dupa evaluarea tehnica a aeronavei, compania TAROM a luat decizia reprogramarii acestei curse pentru 10 noiembrie, la ora estimata de decolare 10:45 (ora locala). Printre pasagerii aflati la bordul aeronavei se aflau ministrul Apararii, Mihai Fifor, comisarul european Corina Cretu, europarlamentarul Maria Grapini si secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Dragos Titea.

De altfel, Dragos Titea declara la acea data, la sosirea pe Aeroportul Otopeni, ca fiecare compartiment al companiei TAROM va fi verificat incepand din 13 noiembrie, iar ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a constituit o comisie care va face "putina ordine" in companie.

"Domnul ministru (Felix Stroe, ministrul Transporturilor - n. r.) a dispus o comisie care sa stea alaturi de cei de la compania TAROM, impreuna cu toti factorii de decizie, sa facem putina ordine in companie, deoarece nimeni nu isi mai permite sa lucreze intr-o dezordine si harababura, cum a fost pana acum la TAROM. Ati vazut foarte bine toate problemele care au fost la TAROM si vreau sa va dau doar cateva exemple. Referitor la intarzieri, in anul 2015 am avut 721.000 de lei pierderi, in anul 2016 am avut 2,3 milioane. Sunt si pierderi cauzate de partea tehnica, sunt lucruri normale, care se intampla la toate companiile, dar siguranta pasagerilor este primordiala. De luni vom lua la purificat fiecare compartiment al companiei TAROM", a spus secretarul de stat.

Acesta a precizat ca la nivelul companiei TAROM a inceput si o evaluare a personalului, deoarece "e momentul sa punem osul la munca" pentru a aduce compania acolo unde ii este locul.

De asemenea, cu putin timp inainte de incident, ministrul Transporturilor declara ca o comisie numita prin ordin de ministru, condusa de secretarul de stat in Ministerul Transporturilor Dragos Titea s-a mutat la TAROM si isi va desfasura activitatea zi de zi acolo, luand masuri concrete de reorganizare pe paliere mai mici sau mai mari de activitati si de eficientizare.

"Brandul TAROM trebuie pastrat si trebuie relansat. Am analizat in aceasta perioada situatia de la TAROM. As putea sa va citesc 10 pagini din agenda mea despre TAROM. Ceea ce vreau sa va spun este ca, incepand de astazi, am instituit o comisie condusa de secretarul de stat (in Ministerul Transporturilor - n. r.) Dragos Titea in care sunt inca opt reprezentanti, oameni cu multa cu experienta de la Autoritatea Aeronautica, din minister, din domeniul transporturilor aeriene. Incepand de azi, aceasta comisie, numita prin ordin de ministru, se muta si lucreaza la compania TAROM. Fac o diagnoza a starii companiei - noi stim in linii mari cum stau lucrurile acolo, avem un raport al Curtii de Conturi, avem un raport al corpului de control al prim ministrului vizavi de compania TAROM. Aceasta comisie isi va desfasura practic activitatea zi de zi la TAROM, procedand la masuri concrete, zilnice de reorganizare pe paliere mai mici sau mai mari de activitati si de eficientizare", a spus Stroe, chemat la audieri in Comisia pentru transporturi din Camera Deputatilor.

Seful de la Transporturi a atras atentia asupra consumului de piese si materiale care este enorm la TAROM, dar si in ceea ce priveste costurile suplimentare pe care le genereaza multe agentii ale operatorului national aerian existente in strainatate care nu-si mai au rostul.

Tot Stroe afirma, recent, la un post de televiziune, ca operatorul aerian national de transport trebuie "subtiat" si eficientizat in privinta cheltuielilor.

"Situatia economica a TAROM-ului nu s-a produs in ultimul trimestru, vine din timp, din ultimii 10 ani. Doua masuri avem, deja le initiem. Prima masura este reorganizarea urgenta a TAROM-ului, inclusiv structura de personal.(...) Am convenit ca, in paralel cu sprijinul nostru, conducerea TAROM si cu sindicatul sa procedeze de urgenta si sa-mi prezinte un plan de restructurare, inclusiv a structurii de personal. TAROM-ul trebuie subtiat si trebuie eficientizat in ceea ce priveste regimul cheltuielilor", a spus Stroe.

Compania TAROM are prevazute in proiectul de buget rectificat pierderi de 206,793 milioane lei, de cinci ori mai mari fata de cele 41,21 milioane lei din bugetul publicat in septembrie in Monitorul Oficial. Conform proiectului lansat in dezbatere pe site-ul ministerului, veniturile totale ale companiei sunt prevazute la 1,149 miliarde lei, iar cheltuielile la 1,356 miliarde lei. In bugetul aprobat, veniturile totalizau 1,24 miliarde lei, iar cheltuielile 1,281 miliarde lei. Cheltuielile de natura salariala sunt estimate la 142 milioane lei (nivel similar cu cel din bugetul aprobat). Numarul de salariati preconizat la finele anului este de 1.903 persoane (2.067 anterior), iar castigul mediu net lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, se ridica la 6.529,44 lei (5.979,25 lei anterior). Pentru investitii, proiectul prevede o suma de 262,198 milioane lei, fata de 267,795 milioane lei in bugetul aprobat.

TAROM a inregistrat in 2016 o pierdere de peste 46,9 milioane lei, in crestere cu 71,2% comparativ cu 2015, conform bilantului publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice (MFP). In ceea ce priveste cifra de afaceri neta, aceasta a scazut cu 5,6%, la 1,07 miliarde lei, anul trecut. Veniturile s-au diminuat cu 9,6%, la 1,24 miliarde lei. Numarul de salariati a scazut de la 1.880 in 2015, la 1.841 in 2016.

O alta companie din portofoliul Ministerului Transporturilor cu ghinion in anul 2017 este CFR Marfa, intrucat Comisia Europeana a lansat, pe 18 decembrie, o investigatie aprofundata pentru a determina daca stingerea de catre statul roman a datoriilor operatorului de transport feroviar de marfa si necolectarea datoriilor companiei i-au conferit companei un avantaj neloial, cu incalcarea normelor UE privind ajutoarele de stat, informeaza un comunicat de presa al Executivului comunitar.

CE precizat ca se poate considera ca o interventie a statului in favoarea unei companii nu constituie ajutor de stat in sensul normelor UE atunci cand are loc in conditii pe care le-ar fi acceptat un investitor privat. Comisia va evalua acum daca aceasta este situatia in cazul creditorilor publici ai CFR Marfa sau daca, dimpotriva, interventia statului i-a conferit companiei un avantaj economic selectiv fata de concurentii sai, constituind astfel ajutor de stat.

"Piata transportului feroviar de marfa este o componenta cruciala a legaturilor de transport ale oricarei economii. CFR Marfa este operatorul istoric pe aceasta piata in Romania si a beneficiat de stingerea datoriilor publice si de necolectarea de catre creditorii publici a sumelor datorate. Trebuie sa verificam daca un investitor privat ar fi procedat la fel ca autoritatile publice si, in cazul in care raspunsul este negativ, trebuie sa stabilim daca aceste masuri sunt compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat", a declarat comisarul responsabil cu politica in domeniul concurentei, Margrethe Vestager.

CFR Marfa este o companie detinuta in totalitate de stat. De mai multi ani, operatorul feroviar de marfa se confrunta cu dificultati economice. Acesta are un nivel ridicat de indatorare, in principal fata de agentiile nationale de securitate sociala si administrare fiscala, precum si fata de managerul roman de infrastructura feroviara, CFR Infrastructura, care se afla, de asemenea, in totalitate in proprietatea statului.

Spre deosebire de transportul feroviar de calatori, piata transportului feroviar de marfa din Romania este extrem de competitiva, intrucat exista numerosi operatori privati iar unii dintre acestia au dobandit o cota de piata considerabila, ca urmare a liberalizarii pietei in anul 2007.

In martie 2017, Asociatia Transportatorilor Feroviari Privati din Romania a adresat Comisiei o plangere oficiala, in care a sustinut ca CFR Marfa ar fi beneficiat de ajutoare de stat, cu incalcarea normelor UE in materie.

Investigatia efectuata de Comisie va avea in vedere o serie de masuri de ajutor de stat in favoarea CFR Marfa, constand in conversia in actiuni a unor creante in valoare de 1,669 miliarde lei (circa 360 de milioane euro) in 2013, necolectarea, cel putin din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurari sociale si a taxelor datorate de CFR Marfa, precum si a datoriilor companiei fata de CFR Infrastructura.

In cazul in care va concluziona ca CFR Marfa a primit un ajutor de stat, Comisia va evalua daca acesta ar putea fi compatibil cu normele UE care autorizeaza anumite categorii de ajutoare.

Normele UE privind ajutoarele de stat ii permit statului sa intervina in sprijinul unei companii aflate in dificultate financiara numai in conditii specifice si solicita ca respectiva companie sa fie supusa unui plan de restructurare solid, menit sa asigure restabilirea viabilitatii pe termen lung si contributia companiei la costurile de restructurare.

Cu toate acestea, CFR Marfa a anuntat la inceputul lunii noiembrie ca a semnat un acord-cadru pe patru ani cu CET Govora pentru transportul unei cantitati de circa 9 milioane de tone de carbune energetic, acesta consolidand veniturile si pozitia societatii pe piata transporturilor feroviare de marfa,.

De asemenea, in primele 9 luni ale acestui an, CFR Marfa si-a crescut volumul de marfuri transportate cu 14,4% fata de primele 9 luni 2016 si a inregistrat cresterea cu 10% a veniturilor din transport, reusind sa diminueze pierderile cu 20,4% fata de aceeasi perioada a anului 2016. In semestrul I 2017, societatea a avut o cota de piata de 49,5%.

CFR Marfa a transportat in anul 2016 circa 83% din carbunele transportat pe calea ferata si detine astfel un rol strategic in asigurarea carbunelui necesar functionarii sistemului energetic national.

Promisiuni pentru 2018

2018, potrivit autoritatilor din transporturi, va fi un an "bogat" in inaugurari de autostrazi, urmand sa fie dati in folosinta de 10 ori mai multi kilometri decat in 2017, respectiv 156,79 kilometri. Factorii de decizie sustin ca prin ceea ce s-a facut in acest an, facand practic referire la licitatiile organizate, "se va concretiza incepand cu anul viitor cu un varf in anul 2019".

Sursa foto: TTstudio / Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Auto »



Citeste si
Ministerul Transporturilor vrea sa dea mai multi bani catre Metrorex