Parlamentul European a aprobat in martie regulamentul privind reducerea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru platile cu cardurile de debit si 0,3%, cu exceptia cardurilor business si a celor cu conventii tripartite, urmand sa fie publicat in luna mai si sa intre in vigoare in termen de sase luni, respectiv la finele acestui an, in noiembrie-decembrie,relateaza Mediafax.

Legea nationala privind aceasta masura, aprobata si promulgata deja, are termen de implementare de 12 luni, insa regulamentul european se aplica cu prioritate, astfel ca reducerea comisioanelor va intra in vigoare la sfarsitul acestui an, nu in mai 2016, cum prevede legea nationala. "Impactul in ceea ce priveste bancile este universal, fiecare banca emitenta obtinea venituri din acest comision, care se reduce de cinci ori. Pe fondul acestor scaderi masive de venituri, in general bancile mari functioneaza si ca banci acceptatoare si veniturile se balanseaza, pe cand bancile mici, care sunt doar emitente, vor fi puse intr-o situatie delicata, multe nu vor mai gasi motivatia in sustinerea acestui segment, afectand marimea si volumul pietei", a declarat joi intr-o conferinta Catalin Cretu, director regional Visa Europe pentru Romania, Croatia si Slovenia.

El a dat exemplul unei banci din alta piata pe care o coordoneaza, care este reticenta la a implementa tehnologia contactless la carduri odata cu diminuarea veniturilor de cinci ori, sustinand ca nu este rentabil. "Exista un impact foarte important asupra bancilor, cu efecte masive, de polarizare a bancilor pe acest business. Comisia Europeana nu cred ca isi dorea asa ceva cand a gandit regulamentul. Bacnile mici si mijlocii vor avea o problema cu acest lucru, este evident", spune Cretu.

La randul sau, presedintele Comisiei de Carduri din cadrul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Septimiu Tulpan, considera ca diferenta de venituri va fi suportata de client in final, aceasta migrare fiind preconizata la circa un an de la implementarea masurii.

"Intr-un an, la sfarsitul anului viitor, cand marii emitenti vor simti diminuarea veniturilor, diferenta se va pune pe client. Nu vad cum aceasta mutare a unor costuri catre un client va mari utilizarea cardurilor la comercianti, pentru ca la un moment dat aceasta pierdere de venituri trebuie sa fie acoperita de undeva. Un alt efect va fi disparitia unor jucatori mici de pe piata, comasarea unor jucatori de emitere de carduri, diminuandu-se utilizarea cardurilor la comercianti", considera Tulpan.

El a punctat ca reglementarea este necesara, insa suprareglementarea poate avea un impact negativ, mai ales daca nu este gandita bine. Ca solutii, bancile vor putea oferi produse foarte simple si ieftine, fara beneficii precum reduceri sau gratuitati pentru clienti sau produse complexe, cu tehnologii avansate implementate, dar la costuri mult mai mari, sau vor creste anumite comisioane pentru a acoperi diferentele de venituri, potrivit lui Cretu.

"Consumatorii vor fi pusi in fata unor oferte mult mai sarace, credem. S-ar putea ca intrarea noilor tehnologii sa fie mult mai dificila, mai inceata. Dar cred ca, in continuare, clientii vor plati pentru produse bune, care aduc tehnologii noi si inovatie, daca raspund nevoilor. Fiecare banca poate sa continue aceasta alergare si sa recupereze din mers. Exista o luminita, dar depinde de capacitatea de adaptare a sistemului", apreciaza directorul Visa.

Citeste si:

Pe de alta parte, comerciantii vor castiga din reducerea comisioanelor interbancare circa 6 miliarde euro la nivel european, acestia sustinand ca vor promova si incuraja plata cu cardul, iar o parte din scaderea costurilor va fi evidentiata la raft in preturile produselor. Cretu este sceptic insa ca produsele se vor ieftini, intrucat nu exista cineva care sa valideze ca in final consumatorul va primi o reducere la pretul produselor.

Beneficiul acestei masuri va fi totusi cresterea volumelor de plati, mai ales in conditiile stimularii comerciantilor mici si mijlocii sa accepte plata cu cardul, a operatorilor de utilitati, care considerau pana in prezent comisioanele prea mari. "Exista o nisa foarte mare, a utilitatilor, care pana acum nu au acceptat comisioanele cerute de banci. Daca nici acum nu pot accepta, inseamna ca au o mare problema de electronizare a platilor. Avand in vedere costurile si beneficiile de plata cu cardul, cine nu va mai accepta nici de aici incolo plata cu cardul putem sa ne intrebam de ce nu doreste o fluidizare a fluxului de bani catre firma sa, care ofera o transparentizare a vanzarilor? Aici intram in discutii de evaziune fiscala, singurii care se vor mai opune vor fi cei care nu doresc sa aiba o transparentizare a banilor care le intra in firma", spune Cretu.

Directorul general al MasterCard Romania, Cosmin Vladimirescu, a punctat ca mijloacele de plata electronice vor ajuta la iesirea din "gaura neagra a economiei", dar economiile pe care le vor face comerciantii din reducerea comisioanelor sunt mult prea mici pentru a le transfera consumatorilor in preturi. "Marii comercianti, unde platile cu cardul au o pondere ceva mai mare, au comisioanele de acceptare mult sub comisionul interbancar. In Romania, evaziunea fiscala este 28,4% din PIB, aproape o treime. Cand a scazut TVA la paine, eu n-am remarcat o ieftinire a painii. Evaziunea nu se intampla la comerciantii mari, unde se fac platile cu cardul, ci este la comerciantii mici, care nu accepta platile cu cardul. Este anormal sa nu se poata plati cu cardul si sa nu se plateasca taxe, pana la urma dezideratul este sa traim intr-o Romanie mai alba, mai curata, mai eficienta", spune Vladimirescu.

Si el este de parere ca piata cardurilor va creste in continuare, chiar si in conditiile acestui impas, insa a aratat ca exista o diferenta foarte mare intre ponderea platilor cu cardul din PIB in Romania, de 4,4%, si media UE, de peste trei ori mai mare, care trebuie recuperata cat mai rapid. "Plata cu cardul va creste si anul acesta, s-a invartit in jur de 15%-18% crestere, cred ca si anul acesta se va incheia cu o rata de crestere de doua cifre, in jur de acest palier. Dupa decembrie, cand se va aplica regulamentul european, e greu de spus. Scaderea veniturilor va avea un asemenea impact incat va frana dezvoltarea platii cu cardul, iar pe cealalta parte este deschiderea catre comercianti, vom vedea masura in care aceste volume si veniturile aditionale vor reusi sa compenseze pierderea cealalta", a adaugat Cretu.

Pe piata romaneasca sunt active circa 14 milioane de carduri, nivel in stagnare in ultimii doi ani. Din numarul total de tranzactii cu cardul, una din doua a ajuns sa reprezinte o plata. Consumul personal se ridica in Romania la 88-90 miliarde euro, din care 30 miliarde se afla pe carduri, iar ca valoare platile la comercianti sunt de 7,5 miliarde euro.

"Evident ca nu actioneaza numai modificarea de rate de interchange, sunt multi alti factori care influenteaza platile. Va scadea cota de tva la 9% anul acesta pentru multe produse, e foarte important pentru ca e un domeniu unde economia nefiscalizata are o pondere foarte mare. Cati comercianti vor accepta cardurile ca sa captam niste plati electronice? Cati comercianti vor albi tranzactiile, volumele sa migram ceva catre carduri?", a punctat directorul MasterCard.