Masurile de austeritate dure si cu un impact dureros asupra populatiei sunt, in viziunea specialistilor din asigurari si pensii private, o solutie pentru a acoperi deficitul bugetar pe termen scurt, insa, pentru a revitaliza economia nationala, este necesara o redefinire a rolului statului in economie.

„Din pacate, Romania nu este in situatia altor state europene, care isi pot permite sa sprijine economia prin stimuli de natura fiscal-bugetara. Masurile de austeritate, desi dureroase pentru populatie, sunt necesare ca medicament pentru buget, neajutand insa prea mult economia. Alaturi de acestea, este necesara o redefinire a rolului statului in economie, o debirocratizare si o dereglementare puternica a economiei, care sa dea aerul necesar antreprenorilor si investitorilor, principalii creatori de valoare din economia romaneasca”, a declarat Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

O masura reala ar trebui sa inceapa cu insasi reformarea statului, in sensul eliminarii influentei daunatoare pe care o are in multe domenii, si al obtinerii unui control mai strict al propriilor cheltuieli, a completat la randul sau Cornelia Coman (foto sus), director general al ING Asigurari de Viata. „O reforma reala a statului - prin eliminarea sau macar diminuarea coruptiei si a incompetentei din administratie, refacerea resurselor de finantare a economiei si orientarea lor catre proiectele de infrastructura si catre imbunatatirea serviciilor publice – ar putea face mai mult bine decat adoptarea unor masuri pozitive izolate, pe care in conditiile actuale le-ar putea finanta doar din resurse viitoare”, a spus Coman.

In plus, ea considera ca in acest moment ar trebui sa fie prioritara reducerea cheltuielilor publice – prin masuri de reducere a cheltuielilor administratiei, monitorizarea stricta a contractelor finantate de la bugetul de stat, desfiintarea unor agentii care nu isi mai justifica existenta si eliminarea anumitor categorii de subventii -, cuplate insa cu o marire a bazei de impozitare si o mai buna colectare a impozitelor la bugetul de stat.

“O ajustare sustenabila a bugetului de stat ar trebui sa presupuna, in opinia mea, masuri echilibrate intre cresterea veniturilor si scaderea cheltuielilor, si nu solutiile extreme, doar intr-o directie sau alta”, subliniaza oficialul companiei de asigurari, care mai ocupa si functia de presedinte al consiliului director al ING Fond de Pensii.

Pe de alta parte, subliniaza specialistii in asigurari, desi masurile de austeritate erau inevitabile si nu sunt singulare in randul statelor europene, acestea nu sunt suficiente in vederea relansarii economiei, impactul va fi negativ asupra asigurarilor, intrucat veniturile disponibile ale romanilor, inclusiv pentru asigurari, vor fi diminuate considerabil.

„Cred ca scaderea veniturilor bugetarilor si a cuantumului ajutorului de somaj sunt mai degraba masuri de eficientizare a sectorului public, menite sa acopere partial si pe termen scurt un imens deficit bugetar. Ramane de vazut in ce masura aceste actiuni vor contribui si la relansarea economiei romanesti si, desi sunt dureroase, cred ca sunt un test de maturitate pentru intreaga societate romaneasca”, a mai spus Coman.

In acelasi timp, masurile vor genera atat scaderi ale veniturilor populatiei, dar si incertitudine, neincredere in viitor, ceea ce se va influenta negativ industria autohtona de asigurari.

„Setul masurilor de austeritate erau inevitabile si in Romania, care nu este singura tara care beneficiaza de acest regim. Daca ne uitam la “vecinii” nostri din UE vom observa ca numarul celor nevoiti sa adopte astfel de masuri este destul de mare si cred ca asta spune destul de multe despre situatia economica internationala, impactul acestor masuri va fi resimtit la nivel de economie per ansamblu, iar industria financiara nu va face exceptie”, a declarat Mihai Popescu, CEO Aviva Romania.

In primul rand, industria financiara, implicit cea a asigurarilor, spune Popescu, va fi afectata de influenta negativa pe care o vor avea aceste masuri asupra dispobilitatii de lichiditati a populatiei si implicit vor induce o stare de nesiguranta si teama in a planifica viitorul.
Pe de alta parte, in acest context se contureaza nevoia de planificare financiara individuala. „Un numar tot mai mare de oameni isi va da seama ca viitorul lor financiar nu trebuie lasat la intamplare si se vor indrepta sper companii care ofera stabilitate si inspira incredere”, a completat Popescu.

In viziunea Corneliei Coman, masurile pe care executivul ar trebui sa le ia pentru a relansa economia trebuie sa vizeze incurajarea exporturilor si a investitiilor.

„Revenirea economiei in zona de crestere ar putea fi impulsionata, in primul rand, de sectorul manufacturier, care arata deja o tendinta pozitiva de la jumatatea anului 2009. Este drept, aceasta tendinta e strans legata de evolutia sectorului similar, si in general a cererii de importuri, din economia europeana, aceasta fiind buretele care absoarbe produsele industriale romanesti. In al doilea rand, actiuni de impulsionare a investitiilor ar contribui si ele semnificativ la imbunatatirea situatiei economice”, detaliaza Coman.

In plus, spune ea, politicile bugetare bazate pe scaderea cheltuielilor, ca aceea asumata recent de guvernanti, pot fi eficiente, insa este important ca masurile sa fie implementate in mod responsabil, in sensul ca scaderea fondului de salarii cu 25% trebuie privita mai degraba ca o restructurare a institutiilor publice decat ca o scadere efectiva a salariilor.

Totodata, un lucru esential in procesul de relansare economica consta si in asigurarea conditiilor necesare ca banii, capitalul romanesc din tara sa fie alocat in mod cat mai eficient catre acele sectoare care pot sa-l foloseasca cel mai bine si pot in ultima instanta sa aduca cresterea economiei nationale.

“Din acest punct de vedere, cred ca ar trebui gasite acele mecanisme prin care statul sa nu fie cel care aloca aceste resurse, pentru ca el este prin traditie un prost administrator, nu doar in Romania, ci peste tot in lume. Eventual, statul sa vina alaturi de sectorul privat in momentul in care astfel de resurse sunt alocate”, a declarat, pentru Wall-Street, Radu Craciun, director de investitii la Eureko Pensii si membru in consiliul director al APAPR.

Astfel, explica reprezentantul Eureko, in momentul in care un anumit sector are neovie de finantare acesta trebuie sa vina cu niste argumente credibile pentru a convinge intermediarii financiari de genul bancilor, iar statul, la randul sau, trebuie sa vina alaturi de intermediarii financiari din sectorul privat pentru a sprijini acel proiect avand intr-un fel garantia faptului ca valoarea oprtunitatii de investitii a fost facuta in sectorul privat si a avut criterii clare care tin de performanta, si nu de subiectivitate.

“De asemenea, in aceeasi categorie intra si sistemul de pensii private pentru ca sistemul, administratorii sunt intermediari financiari care au grija ca activele de care dispun sa fie alocate cat mai eficient. In acest context, asigurarea nivelului de contributie catre sistemul de pensii privat asigura in primul rand o finantare a sistemului de pensii private, permite acumulare de capital romanesc care ulterior este alocat intr-un mod optim de catre administratori”, adauga Craciun.

Din punctul de vedere al pensiilor private, Romania abia a pornit pe drumul acumularii prin intermediul acestora, astfel ca este inca prea devreme pentru ca fondurile de pensii sa poata participa la aceasta relansare, spune Adnanut. „Insa, pe termen mediu si lung, fondurile private de pensii, in calitatea lor de investitori institutionali responsabili si prudenti, vor contribui la o mai buna alocare a resurselor in economie, investind in sectoarele cele mai eficiente si sustinand astfel cu lichiditati motoarele economice. De altfel, acest fapt este observat in toate statele dezvoltate, unde fondurile de pensii sunt mature si facand investitii mai ales in sectorul productiv, sprijinind astfel economia”, a comentat presedintele APAPR.

Ideea este ca banii pe care statul ii are sa vina in sprijinul acelor zone din economie sau companii, care sa beneficieze de acele capitaluri in functie de crieteriile de economie de piata.

“Principalii loviti de criza financiara au fost companiile mici si mijlocii, in special jucatorii locali, nu cei straini, pentru ca nu au avut in spate un parinte puternic financiar sau poate nu au avut stiinta investitorilor straini, iar ceea ce s-a intamplat a fost o erodare a prezentei capitalului romanesc in economie. Modalitatea prin care poti sa asiguri o revenire a prezentei capitalului romanesc in economie este sa asiguri mecanismele prin care acest sector sa fie sprijinit, dar pe baza unor valori sau validari facute de secotrul privat”, spune Radu Craciun, adaugand ca statul ar trebui sa completeze mediul privat garantand imprumuturile luate de IMM-uri si/sau cofinantandu-le.

“Subventiile pe care le vedem alocate de la nivel centralizat catre o intreprindere de stat sau alta si care stim ca va inregistra pierdere si acum si anul viitor sunt pur si simplu bani aruncati. Este nevoie ca evaluarea si validarea companiilor care vor finantare sa fie bazate pe crieterii de economie de piata, prin intermediari privati de genul bancilor sau fondurilor de pensii private”, a mai spus Craciun.

Statul trebuie sa-si recunoasca esecul in privinta sistemului pensiilor de stat si sa ia masuri de remediere a situatiei

Mai ales in acest context economic, dar nu numai, a mai precizat Andanut, administrarea eficienta a banului ce asigura solidaritatea sociala intre generatii, actualul sistem de pensii de stat de tip PAYG(pay as you go –sistemul pensiilor de stat, pilonul I), sufera nu numai din cauze generale economice si demografice obiective, dar si din cauze subiective, politice sau administrative.

„Administratorii de pensii private au observat in dese randuri ca institutiile ce raspund de administrarea si colectarea banilor la bugetul de asigurari sociale au sincope in ceea ce priveste unele explicatii pentru situatii de neinteles aparute. Cred ca cel putin un parteneriat public-privat in administrarea sistemului de pensii de stat ar aduce solutii noi si eficiente in administrarea acestui buget si mult mai multa transparenta. Desigur, vorbesc doar despre o perspectiva mai indelungata, dupa ce sistemul privat de pensii isi va fi aratat valabilitatea in domeniu si utilizarea acestui know-how in mod inteligent”, explica Crinu Andanut (foto jos).

Pentru Andanut, care mai detine si functia de director general al Allianz Tiriac Pensii Private, al doilea jucator ca marime din cadrul sistemului autohton de profil, este evident ca sistemul public de pensii, in filosofia sa actuala, este si va fi in faliment, fara speranta de redresare, din motive obiective economice si demografice.

Cu pensia de la stat, spune el, nimeni nu traieste decent in Romania si nici nu va mai trai vreodata. In aceste conditii, care vor fi tot mai grele din cauza imbatranirii si reducerii populatiei, este esential ca atentia de la actualul sistem de pensii la consolidarea celui privat, bazat pe contributivitate si capitalizare, sa fie cat mai rapida.

„Probabil ca dupa iesirea din recesiune si o oarecare revenire la normal a economiei, clasa politica va trebui sa se uite mai atent la aceasta problema si sa ia o decizie radicala. Sistemul de pensii de stat e tinut in viata “de aparate” in prezent, cu imprumuturi externe, dar asta nu poate dura la nesfarsit. Statul trebuie sa recunoasca foarte sincer si clar: nu sunt si nu vor fi bani de pensii la un nivel decent, asa ca trebuie sa ne gandim foarte clar ce va fi in viitor, iar pensiile private sunt singura alternativa complementara”, detaliaza directorul general al Allianz Tiriac Pensii Private.

Cat despre pensiile private, spun specialistii, este obligatoriu ca in perioada imediat urmatoare nivelul contributiilor virate in Pilonul II al pensiilor private obligatorii sa fie reconsiderat si sa inceapa sa creasca cu un procent pe an, in loc de jumatate de procent, si sa ajunga la 10,5%, adica toata contributia individuala a fiecarui salariat, nu 6%.

De asemenea, statul trebuie sa stimuleze economisirea suplimentara prin majorarea deductibilitatii fiscale pentru pensiile facultative (Pilonul III). Asta ar fi o abordare rationala, privind spre viitor.

„Lucrurile trebuie facute altfel astazi decat in ultimii ani”

Ceea ce trebuie sa inteleaga guvernul este ca paradigmele macroeconomice s-au schimbat la nivel mondial, iar masurile de redresare a economiei nationale nu pot fi adoptate fara a tine cont de aceste transformari.

“Parerea mea personala este ca pentru a inregistra o crestere economica trebuie ca lucrurile sa fie facute diferit de cum au fost facute in ultimii ani, cand era usor in contextul proaspetei aderari la Uniunea Europeana, fapt ce aducea Romaniei mult mai usor fonduri si investitorii. In acest context, nu era greu sa generezi crestere economica cu atat mai cu cat ritmul creditarii inregistra o crestere accentuata. Insa, in deceniile urmatoare va trebui sa facem lucrurile altfel, adica asa cum vor oamenii, sa le aducem exact serviciile si produsele de care au nevoie pentru ca ei sa le cumpere”, a explicat la randul sau Adrian Allott, consultant in cadrul Milliman.

El a comentat de asemenea ca in Romania mai este mult de lucru in ceea ce priveste eliminarea birocratiei, coruptiei, fraudelor si aducerea economiei gri la suprafata. “Sunt lucruri de baza care trebuie facute si ar ajuta la reechilibrarea economiei romanesti.In ceea ce priveste pensiile este clar ca situatia nu este una usoara, in orice caz solutia sta in intelegerea modelului multipilon de pensii private, menit sa ajute populatia care la aceasta data nu economiseste indeajuns in vederea perioadei de retragere din activitatea profesionala. Sistemul de pensii private trebuie inteles si nu trebuie luate masuri de genul diminuarii contributiei pe pilonul II care intoarce o generatie impotriva alteia”, a mai spus Allott.
Sfatul consultantului atat pentru guvernul Romaniei, dar mai ales pentru populatie in actualul cotext economic, dar nu numai este sa economiseasca si o metoda foarte buna este prin sistemul pensiilor private. “Daca Romania are acest sistem, atunci de ce sa nu-l foloseasca?!”, a concluzionat Allot.