Presedintele Bancii Nationale a Elvetiei (SNB), Thomas Jordan, cauta optiuni pentru utilizarea rezervelor de franci si de valuta prin investitii sigure, devenite extrem de rare si scumpe odata cu escaladarea crizei datoriilor de stat din zona euro, potrivit unei analize Bloomberg.

"SNB are aceeasi problema ca multe fonduri de administrare a activelor. Activele sigure au devenit foarte scumpe. Deci, pentru moment, prefera banii cash, si nu investitiile", comenteaza pentru Bloomberg ursina Kubli, economist la Bank Sarasin, Zurich.

Criza datoriilor de stat impinge in jos randamentele celor mai putin riscante obligatiuni, precum titlurile de stat germane, astfel ca banca centrala a Elvetiei tine rezervele in cash. Detinerile de moneda ale institutiei au crescut cu 50% in perioada martie-iunie, la 365 miliarde franci elvetieni, echivalentul a peste 300 miliarde euro sau 380 miliarde de dolari. Din suma adaugata in cele patru luni analizate, 72% reprezinta depozite cash la alte banci centrale, Fondul Monetar International si Banca Reglementelor Internationale.

SNB a introdus, din luna septembrie a anului trecut, un plafon de 1,2 franci pentru un euro, dupa ce moneda elvetiana s-a apreciat puternic fata de moneda unica europeana pe fondul crizei datoriilor de stat, unii analisti estimand in 2011 ca cele doua valute aveau sa ajunga inevitabil la paritate. In perioada aprilie-septembrie 2011, francul s-a apreciat cu 17% fata de euro. Din moment ce aproximativ jumatate din Produsul Intern Brut (PIB) al Elvetiei provine din industrii de export, competitivitatea economica a tarii ar fi grav afectata de aprecierea necontrolata a monedei.

Rezervele de valuta ale SNB sunt echivalente cu aproximativ 60% din PIB-ul Elvetiei, pe datele de la sfarsitul celui de-al doilea trimestru din acest an. Circa 60% din rezerve sunt denominate in euro, de la 51% la sfarsitul primului trimestru, reflectand interventiile in piata pentru mentinerea plafonului cursului de schimb.
Anterior crizei, banca centrala a Elvetiei investea detinerile de valuta in principal in obligatiuni emise de guverne cu rating de credit triplu-A.

In urma crizei datoriilor de stat, numai patru state din zona euro mai beneficiaza de rating triplu-A din partea celor trei mari agentii de evaluare financiara, Standard & Poor's, Moody's si Fitch. Printre statele care au iesit din acest club select se numara si Franta, a doua mare economie europeana, dupa ce Standard & Poor's a retrogradat in ianuarie guvernul de la Paris de la "AAA" la "AA+".

Citeste si:

Randamentul obligatiunilor de stat germane cu maturitatea la 10 ani a atins pe 1 iunie un minim de 1,13%, iar titlurile germane cu scadenta la doi ani au de cateva luni dobanda negativa, indicand ca investitorii sunt dispusi sa plateasca pentru a-si parca averea in cele mai sigure active euro.

Astfel, in timp ce criza din zona euro limiteaza variantele SNB in materie de active sigure, reglementarile interne ale bancii impiedica investitii mai riscante.

La sfarsitul celui de-al doilea trimestru, obligatiunile guvernamentale denominate in monede locale si depozitele la Banca Reglementelor Internationale reprezentau 85% din rezervele valutare ale SNB, iar 86% din detinerile de obligatiuni aveau rating triplu-A.

Pentru a-si diversifica portofoliul, banca centrala elvetiana vinde euro si cumpara alte monede, potrivit datelor din bilantul institutiei. Cu toate acestea, dolarul american reprezenta numai 22% din rezervele bancii la jumatatea anului, fata de 28% in martie. Rezervele in yeni japonezi si dolari canadieni au inregistrat de asemenea scaderi in trimestrul al doilea, indicand ca banca a incetinit preschimbarea de euro.

Pe de alta parte, rezervele de dolari australieni, coroane daneze si alte monede au crescut de la 2,9% la 3,5% din total, iar banca a inceput in acest an sa cumpere woni sud-coreeni.

Analistii de la Credit Suisse si Julius Baer, doua dintre cele mai mari banci elvetiene, considera ca banca centrala s-ar putea concentra in continuare pe obligatiuni de stat cu rating ridicat, limitand investitiile in valute, deoarece nu cauta "neaparat" randamente mai bune.