Un responsabil al bancii centrale a declarat pentru AFP "ca nu a fost luata nicio decizie" referitoare la redeschiderea institutiilor financiare din Cipru, arata Mediafax.

Decizia de oprire a activitatilor bancare a fost luata dupa un prim acord de salvare a Ciprului, pe 16 martie, care prevedea aplicarea unei taxe pentru toate depozitele bancare din tara.

Masura a provocat panica, iar oamenii au format cozi la ATM-uri pentru retragerea banilor.

Parlamentul cipriot a respins aceasta taxa, astfel ca Banca Centrala Europeana a dat termen Ciprului pana pe 25 martie sa gaseasca o solutie cu creditorii.

Citeste si:

In noaptea de duminica spre luni, a fost incheiat un acord dificil pentru evitarea falimentului Ciprului si mentinerea tarii in zona euro.

Banca centrala a mai anuntat luni numirea unui administrator special pentru lichidarea Laiki, a doua mare banca din tara, masura prevazuta in acord.

Potrivit acordului, banca va fi scindata intr-o "banca rea", care va fi treptat desfiintata, si o "banca buna", care va include depozitele garantate, in valoare de pana la 100.000 de euro, care sunt garantate in UE.

Masura va avea ca efect restrangerea considerabila a sectorului bancar cipriot, considerat supradimensionat in raport cu economia insulei, avand in vedere ca este de opt ori marimea PIB-ului. Cea mai mare banca a tarii, Bank of Cyprus, va prelua apoi depozitele garantate ale Laiki Bank, precum si o datorie de 9 miliarde de euro a Cyprus Popular Bank catre mecanismul de lichiditate de urgenta al zonei euro.