Camera Repezentantilor a aprobat miercuri acest buget, in valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de dolari, cu 359 de voturi la 67, iar Senatul l-a aprobat joi dupa-amiaza, cu 72 de voturi la 26. Legea finantelor urmeaza sa fie promulgata de catre presedintele Barack Obama. "Am intarziat putin, dar ne-am facut treaba", a declarat senatoarea Barbara Mikulski, presedinta Comisiei insarcinate cu elaborarea legilor finantelor in Senat.

Toti democratii au votat, alaturi de 17 republicani, pentru acest text de 1.528 de pagini, scrie Mediafax.

Masura finanteaza Guvernul federal pana pe 30 septembrie si indeparteaza riscul unei noi blocari a administratiei. Washingtonul a fost paralizat, incepand din ianuarie 2011, de coabitarea parlamentara intre democrati, majoritari in Senat, si republicani, care au obtinut majoritatea in Camera Reprezentantilor in noiembrie 2010, din cauza unui program privind o reducere istorica a cheltuielilor federale. In centrul acestei majoritati republicane s-au aflat zeci de ultraconservatori din cadrul Tea Party, ostili unui compromis.

Crizele s-au tinut lant, dupa aceea, in cursul negocierilor cu privire la plafonul bugetar, incheiat in extremis in noaptea de Sf. Silvestru, in 2012. In octombrie, acelasi dialog al surzilor a condus la prima inchidere partiala a administratiilor federale din 1996 incoace, dupa ce Congresul nu a reusit sa adopte o lege a finantarii Guvernului inainte de inceputul exercitiului bugetar aferent lui 2014, la 1 octombrie.

Citeste si:

La finalul acestei ultime crize, republicanii si democratii au promis solemn o revenire la normal. Ei si-au respectat promisiunea, marcand un revers pentru Tea Party, care intentiona sa continue o politica de austeritate mai stricta. "Sper ca legea finantelor adoptata astazi (joi) va marca sfarsitul unor crize dureroase ca cea din octombrie si paralizia statului federal, care a provocat economiei pagube in valoare de 20 de miliarde de dolari", a declarat senatorul democrat Tom Carper.

Legea finantelor priveste cheltuielile curente, care reprezinta aproape o treime din cheltuielile totale ale statului federal. Ea reprezinta o victorie relativa, pe fond, pentru republicani, marcand al patrulea an consecutiv de reduceri, mai putin pentru asa-numitele cheltuieli obligatorii, si anume sanatate, pensii si anumite programe sociale. Insa acordul anuleaza o parte a taierilor automate care urmau sa afecteze initial bugetul federal, punand capat ultimilor doi ani de austeriate. Pentagonul, care urma sa fie afectat de taieri importante, scapa de ele.

Acordul nu solutioneaza, insa, problema distincta a plafonului datoriei, care este necesar sa fie ridicat pana la inceputul lui martie, in vederea evitarii unui default de plata, si care va reprezenta ultima proba a noului spirit de cooperare laudat de ambele parti.