Directorul executiv al monopolului rus al gazelor naturale, Alexei Miller, se afla marti la Belgrad pentru a discuta despre posibile cooperari in cadrul sectorului energetic cu presedintele si primul ministru al Serbiei, la intalnire urmand a participa si alti inalti oficiali sarbi, a anuntat presa sarba, citata de FT.

Ministrul sarb al mineritului si energiei, Aleksandar Popovic, a declarat ca spera ca grupul Petroleum Industry of Serbia (NIS) va fi scos la vanzare pana la sfarsitul acestui an, oferind o invitatie pentru grupurile interesate de o eventuala preluare.

Insa, companiile apropiate presedintelui rus Vladimir Putin au capatat o influenta sporita in cadrul acestei piete de opt milioane locuitori din sud-estul Europei, drept "rasplata" pentru sustinerea oferita anul acesta in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, sunt de parere observatorii economici, citati de FT.

Responsabilii rusi neaga insa existenta unor astfel de legaturi intre interesele economice si cele politice.

Serbia ezita sa se alinieze cu NATO sau chiar cu Uniunea Europeana, in timp ce banii rusesti sunt "acceptati aici la fel ca oricare altii", a declarat un om de afaceri implicat in schimburi comerciale intre cele doua tari.

Oamenii de afaceri rusi au beneficiat de un nivel ridicat de "atentie" venit din partea autoritatilor din Belgrad.

Primul ministru sarb, Vojislav Kostunica, cu inclinatii nationaliste, ce a transformat problema provinciei Kosovo in cel mai important punct al agendei sale, s-a intalnit recent in Belgrad cu managerul general al companiei rusesti de transport aerian Aeroflot, Valery Okulov, care intentioneaza sa cumpere fosta companie iugoslava de aeronautica JAT, si cu Oleg Deripaska, investitor rus ce ar dori sa preia controlul complexului minier de la RTB Bor.

In aprilie, guvernul sarb a anulat vanzarea complexului minier pentru suma de 400 milioane dolari, dupa ce cumparatorul grupul romanesc Cuprom, nu a putut respecta un termen limita privind efectuarea unei plati.

Responsabilii sarbi au defavorizat apoi un consortiu sarbesc, care aveau urmatoarea sansa de preluarea acestui complex minier, pentru a permite firmei lui Deripaska, Basic Element, sa faca o noua oferta de preluare.

Noua licitatie, la care participa cinci actori interesati, are drept pret de pornire suma de 340 milioane dolari. Kostunica a precizat ca spera "sa sporeasca prezenta economica ruseasca", in Serbia.

Citeste si:

Investitiile rusesti incepand cu anul 2000, cand a cazut fostul regim socialist iugoslav, se ridica la doar 400 milioane dolari, cu mult sub nivelul investitiilor rusesti in statele invecinate.

Companiile din Rusia au declarat anterioar ca nu se simt bine primite in cea mai mare republica despinsa din fosta Iugoslavie. Gigantul petrolier Lukoil a fost implicat in mai multe litigii cu sindicatele si responsabilii sarbi de la preluarea, in urma cu patru ani, a retelei de benzinarii Beopetrol.

Firmele rusesti s-ar putea afla inca printre cei ce vor participa la licitatia pentru preluarea grupului NIS, planificata pentru anul viitor, urmand apoi si privatizarea companiei Electrical Power Industry of Serbia (EPS).

Vanzarea acestor grupuri de utilitati, considerate oportunitati pentru statul sarb de a strange sume mari de bani, a fost amanata de alegerile din ianuarie si de mai multe luni de negocieri intre partide.

Lukoil a facut presiuni asupra guvernului sarb pentru a primi controlul grupului NIS, preferand acest lucru unei detineri initiale de putin sub 30% din compania sarba.

Serbia are o datorie substantiala la Rusia pentru petrolul si gazele naturale achizitionate in perioada de sanctiuni economice cauzata de razboiul ce a devastat fosta Iugoslavie.

Aceasta datorie reprezinta un dezavantaj in cadrul procesul de negociere cu Rusia pe probleme economice, sunt de parere anumiti economisti, citati de Financial Times.

Rusia a decis insa sa renunte la 188 milioane dolari din datorie in schimbul controlului proiectului de reutilare a barajului Djerdap.

Ambasadorul rus din Belgrad, Aleksandr Alekseiev, a facut un apel la autoritatile din Serbia pentru ca acestea sa gestioneze intr-un mod mult mai eficient, acordul de liber schimb semnat cu Federatia Rusa - acord de care nu se mai bucura niciun alt stat cu exceptia fostelor membre ale Uniunii Sovietice.

Acest acord este activat doar intr-o anumita masura si este, din punct de vedere strict tehnic, inca neoficial, avand in vedere ca nu a fost ratificat de parlamentul rus, afirma FT.