Aparatorii lui Iordache au spus ca acesta ar fi vrut sa se impace cu cele doua parti civile, insa acest lucru nu a fost posibil din cauza cadrului legal, intrucat potrivit articolului 159 din Codul de procedura penala, partile implicate in dosar se pot impaca pana la momentul citirii actului de sesizare a instantei. In acest context, avocatii omului de afaceri au ridicat exceptia de neconstitutionalitate a acestui articol.

Tot la termenul de luni, avocatii lui Iordache au cerut inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar, fapt considerat "nefiresc" de catre procurorul DNA, in conditiile in care magistratii Curtii de Apel au decis, in urma cu mai putin de o luna, inlocuirea arestului cu arestul la domiciliu.

Tribunalul Bucuresti ar urma sa se pronunte cu privire la cererea de sesizare a Curtii Constitutionale si la cea de inlocuire a arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar.

In 5 mai, Curtea de Apel Bucuresti a decis definitiv ca omul de afaceri Nelu Iordache, care se afla in detentie de circa un an si cinci luni in dosarul in care este acuzat ca a deturnat fonduri europene pentru primul tronson din autostrada Nadlac-Arad, sa fie judecat in stare de arest la domiciliu.

Curtea de Apel Bucuresti a admis atunci solicitarea de inlocuire a masurii preventive, dupa ce Tribunalul Bucuresti a respins aceasta cerere in mai multe randuri. Iordache se afla in arest din 2 decembrie 2012.

In 26 aprilie 2013, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis in judecata in dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nadlac - Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals in inscrisuri, spalare de bani si inselaciune.

Citeste si:

Procurorii DNA l-au trimis in judecata pe Iordache pentru schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor europene, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata (61 de acte materiale), utilizarea cu rea-credinta a creditului societatii, in forma continuata (trei acte materiale), delapidare cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata (136 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (20 acte materiale de instigare si sapte de autorat), fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (35 de acte materiale, din care 20 de acte materiale de autorat si 15 acte materiale de instigare), doua infractiuni de spalare de bani, in forma continuata, doua infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, dintre care una in forma continuata.

Procurorii sustin, in rechizitoriul trimis instantei, ca Nelu Ioardache a schimbat, fara respectarea prevederilor legale, destinatia sumei de 31.519.960 de lei, reprezentand o parte din avansul incasat de la CNADNR SA de firma administrata de acesta pentru proiectarea si executia lucrarilor la primul tronson din autostrada Nadlac - Arad, de aproximativ 22 kilometri, lucrarea fiind finantata in proportie de 85 la suta din fondul de coeziune al Uniunii Europene. SC Romstrade SRL era societate lider a asocierii Romstrade SRL - Monteadriano Engenharia E Construcao SA - SC Donrep Construct SRL care a incheiat contractul cu CNADNR SA.

Anchetatorii au aratat, in documentul citat, ca suma de 31.519.960 de lei incasata de la CNADNR SA "a fost utilizata, in realitate, pentru achitarea unor datorii restante ale societatii Romstrade SRL, pentru a sustine societatile din grupul de firme pe care Nelu Iordache le controla in mod direct sau prin persoane interpuse, precum si in scop personal, dupa retragerea unor sume in numerar".

Astfel, banii destinati constructiei primului tronson de autostrada au fost folositi de Nelu Iordache pentru achitarea unor datorii in valoare de 9.724.780 de lei ale societatilor in care acesta era direct interesat, "intre care o companie de transport aerian (Blue Air, n.r.), plati facute in baza unor contracte ce nu au legatura cu derularea contractului pentru autostrada".

Nelu Iordache i-ar fi determinat pe unii salariati ai SC Romstrade SRL sa falsifice mai multe facturi emise de furnizori, astfel incat sa reiasa ca platile erau aferente lucrarilor la autostrada Nadlac - Arad, au precizat procurorii.