In hotararea ale caror ecouri vor fi resimtite mult timp de acum inainte in mediul online, CJUE a statuat faptul ca, in principiu, motoarele de cautare au obligatia sa elimine din lista de rezultate linkurile catre pagini de internet care contin informatii pe care persoana fizica in cauza considera ca ar trebui sa fie "uitate".

Situatia de fapt

In anul 1998, un cotidian spaniol de mare tiraj a publicat doua anunturi care mentionau numele unui cetatean spaniol (dl. Costeja Gonzalez), referitoare la o licitatie publica a unor imobile asociata unor proceduri de executare silita desfasurate in vederea platii unor datorii la asigurarile sociale. Atunci cand un utilizator de internet introducea numele domnului Gonzalez in motorul de cautare Google, erau afisate link-uri catre cele doua anunturi ale cotidianului.

Dl. Gonzalez a formulat o reclamatie in fata Autoritatii Nationale Spaniole pentru Protectia Datelor solicitand atat eliminarea sau modificarea paginii de catre societatea care opereaza cotidianul spaniol astfel incat sa nu mai apara datele sale cu caracter personal, fie obligarea acestuia sa blocheze afisarea link-urilor la anunturile respective in cadrul motoarelor de cautare, cat si obligarea Google la eliminarea link-urilor care apareau in lista de rezultate in urma introducerii numelui sau in motorul de cautare. Dl. Gonzalez si-a intemeiat plangerea pe faptul ca informatiile cuprinse in paginile de internet catre care faceau trimitere linkurile respective erau desuete (executarea silita care l-a vizat s-a finalizat in urma cu mai multi ani) si aveau un impact negativ asupra imaginii sale.

Autoritatea spaniola a respins reclamatia in ceea ce priveste societatea care opereaza cotidianul spaniol, intrucat publicarea informatiilor era justificata din punct de vedere legal, dat fiind ca a avut loc la ordinul Ministerului Muncii si Afacerilor Sociale. Reclamatia a fost insa admisa in ceea ce priveste aspectele invocate impotriva Google Spain si Google Inc.

Litigiul a ajuns in fata Audienca Nacional (instanta spaniola) care a suspendat judecarea cauzei si a adresat CJUE o serie de intrebari preliminare cu privire la aplicabilitatea Directivei 95/46/CE privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Intrebarile deriva din incertitudinea legata de interpretarea Directivei 95 in sfera comunicatiilor pe Internet. Intrebarile vizeaza in principal in ce masura gasirea informatiilor publicate si introduse in retea de catre terti, indexarea acestora in mod automat si stocarea lor temporara si in cele din urma punerea acestora la dispozitia utilizatorilor de internet intr-o anumita ordine de preferinta , atunci cand informatiile contin date cu caracter personal ale unor terti, trebuie interpretata ca o ”prelucrarea de date” in sensul Directivei.

Analiza Curtii

Contrar practicii statornicite a CJUE, aceasta a ales sa adopte pozitia contrara fata de cea exprimata de Avocatul General, N. Jääskinen, in opinia caruia cetatenii ar trebuie sa isi directioneze cererile catre entitatile care au publicat informatiile pe internet, intrucat acestia sunt operatorii de date, si nu catre Google, care este doar un imputernicit (ie care prelucreaza date in numele si pe seama operatorului).


1. Google este operator de date cu caracter personal

Din moment ce Google decide asupra scopului si mijloacelor activitatii de indexare, CJUE a hotarat ca Google este operator de date cu caracter personal si nu doar un imputernicit. Se poate considera asadar ca indexarea informatiilor si afisarea lor intr-o ordine anume este un scop diferit fata de cel avut in vedere la prelucrarea initiala a datelor. Curtea a confirmat de asemenea ca activitatea de indexare a informatiilor efectuata de Google este o prelucrare de date cu caracter personal.

2. Legea spaniola este aplicabila chiar daca prelucrarea are loc in SUA

Motorul de cautare Google Search este operat de o intreprindere stabilita intr‑un stat tert (SUA), dar care dispune de un sediu intr‑un stat membru (Spania).

CJUE a considerat ca prelucrarea datelor este efectuata „in cadrul activitatilor” sediului respectiv in cazul in care acesta este destinat sa asigure in acel stat membru promovarea si vanzarea spatiului publicitar oferit de motorul de cautare care servesc la rentabilizarea serviciului oferit de motorul amintit.

Astfel, ”activitatile operatorului motorului de cautare si cele ale sediului sau situat in statul membru in cauza sunt indisociabil legate, intrucat activitatile referitoare la spatiile publicitare constituie mijlocul de a face motorul de cautare in cauza rentabil din punct de vedere economic, iar acest motor este in acelasi timp mijlocul care permite realizarea activitatilor mentionate.”

Indivizii pot solicita stergerea link-urilor din rezultatele motorului de cautare chiar daca paginile in cauza sunt legale, iar publicarea informatiilor a fost legitima.

Punctul culminant al hotararii consta in afirmarea fara echivoc a posibilitatii persoanelor fizice de a obliga Google sa elimine link-urile catre pagini de internet continand date cu caracter personal, chiar daca acestea au fost publicate in mod legitim, insa nu mai sunt de actualitate.
Analizand drepturile indivizilor in contrast cu interesul economic al operatorului motorului de cautare, CJUE pare sa incline balanta in favoarea celor dintai. CJUE expune pe larg Stergerea link-urilor este necesara intrucat includerea pe lista de rezultate ”poate constitui o ingerinta mai importanta in dreptul fundamental la respectarea vietii private al persoanei vizate decat publicarea de catre editorul acestei pagini web.” In plus, CJUE recunoaste ca informatiile care pot fi gasite pe internet despre o anumita persoana ”ating in mod potential o multitudine de aspecte ale vietii sale private si care, fara motorul de cautare mentionat, nu ar fi putut sau ar fi putut doar foarte greu sa fie combinate, si sa stabileasca astfel un profil mai mult sau mai putin detaliat al acesteia.”

Citeste si:

Trebuie subliniat insa ca eliminarea informatiilor are in vedere doar link-urile cuprinse in rezultatele cautarii afisate de motorul de cautare, informatiile ramanand insa disponibile pe pagina de internet pe care au fost publicate.

3. Asigurarea unui echilibru just intre dreptul la viata privata si dreptul la informare

CJUE nuanteaza pozitia adoptata statuand ca acest echilibru se stabileste in functie de specificul informatiei si de interesul publicului de a lua la cunostinta informatia respectiva. Acest interes poate varia in functie de rolul jucat in viata publica de persoana ale carei date sunt prelucrate. Chestiunea ramane asadar de apreciat de la caz la caz, ceea ce e de natura a da nastere la dificultati practice.

Implicatiile hotararii CJUE

Hotararea CJUE acorda o noua dimensiune ”dreptului de a fi uitat” recunoscut de Directiva. Prin exercitarea acestui drept, un individ poate solicita Google sa inlature rezultatele care il privesc, in masura in care datele respective au devenit inadecvate, irelevante sau excesive in raport cu scopul si intervalul de timp pentru care au fost prelucrate initial.

De partea cealalta, ca urmare a acestei hotarari, va fi mai dificil sa ne bazam pe rezultatele unei cautari pe Google, care devin mai putin credibile.

Impactul cel mai profund va fi simtit de societatile din domeniul Internetului, care spre exemplu vor fi nevoite sa puna la dispozitia indivizilor diverse setari pentru ca acestia sa poata elimina anumite rezultate a cautarilor.

Nu in ultimul rand, efectele hotararii pot avea implicatii extinse pentru orice serviciu care foloseste surse apartinand unor terti.
Noul Regulament european in domeniul protectiei datelor cu caracter personal defineste dreptul de a fi uitat destul de larg. Ramane de vazut in ce masura aceasta hotarare va avea un impact asupra modului in care va evolua procesul legislativ al Regulamentului, negocierile nefiind inca finalizate.

Ulterior hotararii, ramane la latitudinea instantei spaniole sa sa decida daca hotararea AEPD va fi anulata. Cel mai probabil, instanta va confirma hotararea AEPD, obligand Google sa adopte masurile necesare pentru a retrage datele din indexarile realizate de motorul de cautare.

Google a reactionat prompt la hotararea CJUE, punand deja la dispozitia utilizatorilor sai un formular prin care acestia solicita eliminarea anumitor rezultate afisate in urma cautarii dupa nume, solicitare care se va analiza individual. In doar o saptamana de la publicarea formularului, Google a primit nu mai putin de 41.000 de cereri. Se pare ca in ciuda expansiunii exponentiale a Internetului, aceasta se opreste acolo unde incepe dreptul la viata privata si intimitate.

Autoarele articolului sunt Cosmina Simion (foto sus), coordonator al practicii de Proprietate Intelectuala, Media si Tehnologie si Laura Leanca (foto jos), Associate in cadrul casei de avocatura DLA Piper Dinu.