Astfel, in Spania, guvernul conservator, angajat intr-un efort fara precedent, a prevazut, anul trecut, o reducere de 204 milioane de euro a fondului alocat radiourilor si televiziunilor publice (RTVE), relateaza Mediafax.

Reducerea se aplica la suma alocata direct de stat catre RTVE, care a scazut de la 535 de milioane de euro in 2011 la 331 de milioane de euro in 2012. Dupa acest anunt, audiovizualul public spaniol a fost marcat, in vara lui 2012, de concedierea unora dintre cele mai cunoscute figuri ale sale, creand o stare de incertitudine in randul jurnalistilor.

In Portugalia, confruntata cu grave dificultati bugetare, guvernul de centru-dreapta a anuntat ca doreste sa privatizeze partial audiovizualul public. Proiectul, niciodata prezentat in mod clar, ar trebui sa includa vanzarea unuia dintre cele doua posturi publice, dar a fost foarte contestat. In august 2012, administratia Radio-televiziunii publice portugheze (RTP) a demisionat in bloc, in semn de protest fata de modelul de privatizare propus. Polemica a reizbucnit cand un grup de media cu capital angolez s-a aratat interesat. Apoi, in ianuarie, guvernul a anuntat amanarea pe termen nedeterminat a privatizarii si punerea la punct a unui plan de restructurare pentru reducerea costurilor audiovizualului public. Guvernul nu a confirmat informatiile aparute in presa potrivit carora acest plan ar presupune concedierea a circa 620 de persoane in 2013 si 2014, adica un sfert dintre salariati.

In Italia, televiziunea publica RAI a adoptat inca de anul trecut un program de "asanare" a conturilor, avand in vedere criza generala, care afecteaza si incasarile din publicitate. RAI este in prezent in discutii cu sindicatele pentru a pune la punct un plan de "pensionare anticipata", care vizeaza 600 de angajati din toate domeniile de activitate. RAI prevede eliminarea, din varii motive, dar mai ales din cauza costurilor, a unei emisiuni simbol pe care o difuza de 25 de ani, concursul de frumusete "Miss Italia".

In Franta, grupul France Télévisions se confrunta cu o scadere a subventiei de 85 de milioane de euro in 2013 (la 2,45 miliarde de euro), in paralel cu o scadere a incasarilor din publicitate. Statul a anuntat, de altfel, alte reduceri bugetare, de 2%, in urmatorii trei ani. Confruntata cu aceasta situatie, France Télévisions, angajata intr-o "cura de austeritate", a anuntat modificari ale programelor si, recent, eliminarea unei celebre emisiuni muzicale. Grupul trebuie sa isi diminueze investitiile in productia audiovizuala (programe de fictiune, documentare etc.), o pierdere pentru acest sector.

Citeste si:

In Marea Britanie, BBC, cel mai mare grup audiovizual public din lume - care are circa 22.000 de angajati, opt televiziuni nationale si 54 de radiouri -, vrea sa concedieze 2.000 de angajati pentru a aplica o reducere de 20% a bugetului sau, pana in 2017, adica o diminuare anuala a cheltuielilor de circa 670 de milioane de lire sterline (786 de milioane de euro). Reducerile sunt consecinta directa a inghetarii pentru sase ani a redeventelor, decretata de Guvernul britanic in 2010. Planul de economisire, anuntat in 2011, preconizeaza "imbunatatiri ale productivitatii", folosirea in comun a mijloacelor de productie, reducerea numarului de emisiuni de divertisment si a achizitiilor de programe. BBC s-a confruntat cu mai multe greve in ultimele luni.

Germania, unde finantarea sectorului audiovizual public se bazeaza pe bugetul alocat de la stat si foarte putin pe incasarile din publicitate, reteaua ARD si postul public ZDF au fost rugate sa faca reduceri ale costurilor pentru a evita o crestere a subventiilor. ZDF trebuie, de exemplu, sa faca economii de 75 de milioane de euro pana in 2016 (dintr-un buget total de peste 2 miliarde de euro pe an). Reteaua internationala Deutsche Welle (radio si televiziune), finantata direct de la stat, trebuie sa faca reduceri bugetare si, mai ales, sa reuneasca mai multe redactii intr-una singura. Reducerile au inceput in 2011.

Guvernul grec a anuntat, miercuri, ca a fost elaborat un proiect de lege pentru reorganizarea audiovizualului public din Grecia, care va viza "radioul, internetul si televiziunea", planurile in acest sens fiind prezentate dupa inchiderea intempestiva a posturilor publice ERT. Guvernul grec a anuntat si a pus imediat in aplicare masura de inchidere a canalelor publice de televiziune si radio ERT, intr-o demonstratie de forta inedita impotriva sindicatelor, la presiunea creditorilor sai internationali. Aceasta masura a generat o ruptura in cadrul coalitiei guvernamentale conduse de premierul conservator Antonis Samaras: doua dintre partidele de coalitie au dezaprobat inchiderea si au anuntat ca nu vor vota aceasta masura cand decretul va fi prezentat Parlamentului pentru validare.

Comisia Europeana a anuntat, miercuri, ca "a luat act" de decizia Guvernului grec de a inchide radio-televiziunea publica ERT, insistand totodata cu privire la rolul indispensabil pe care un serviciu audiovizual public il joaca intr-o democratie.