Formarea preturilor pentru gaz si curent electric in Romania este lipsita de transparenta datorita intermediarilor.
Costurile energiei pentru consumator au patru componente, si anume: costurile de producere/extractie sau cumparare ale energiei electrice sau ale gazului de la locul producerii sau obtinerii acestora; costurile de transport stabilite de regulator in reteaua electrica; marjele (adaosurile) comerciantilor intermediari si ale celor care aprovizioneaza clientii, precum si impozitele si taxele catre stat.
Dezvoltarea din ultimile doua decenii din Romania a condus, potrivit relatarilor din mass-media, la o situatie in care pentru producatorii de curent, respectiv cei care extrag gazul, preturile de livrare sunt tinute mult sub nivelul international, iar structurile lipsite de transparenta ale comertului intermediar, fie direct sau in piata comerciala a operatorului de energie electrica din Romania, au mari marje de profit si astfel costurile de achizitie ale energiei se apropie considerabil de nivelul international al preturilor pentru furnizorii finali ai clientilor casnici cat si din economie.
O bursa de energie este o piata comerciala care, cu reguli transparente de piata, sta la dispozitia tuturor antreprizelor care se ocupa de producerea, comercializarea si distributia energiei cat si la dispozitia marilor consumatori de energie, pentru ca acolo sa se puna fata in fata ofertele si cererea si astfel sa se stabileasca pretul de piata. Legat de aceasta trebuie sa se faca o diferenta intre produsele spot de piata, unde se tranzactioneaza cantitatile de energie fizic, pe zi sau pentru urmatoarele zile, in cazul asa numitului intraday-comert pe cateva ore in avans, pe ziua in curs, si intre produsele financiare, gen futures si derivatele lor, care stabilesc preturi pentru anii viitori.
O bursa Future si a derivatelor pentru energie nu-si are inca rostul in actuala situatie din Romania, intrucat fara o piata spot transparenta lipsesc orice marimi referentiale pentru potentialii participanti la comert. In afara de aceasta, o piata spot cu o buna functionare este un corectiv de piata actualizata pentru preturile de tip future care dateaza din trecut spre viitor, si care, datorita unei estimari sau speculatii gresite, nu corespund cu ofertele sau situatiile referitoare la cerere. De altfel, asemenea futures de energie si in special derivatele lor, apartin, conform esentei lor, mai mult categoriei produselor de piata financiara decat produselor pietei de energie. In tot cazul este clar ca aprecieri speculative gresite despre viitoarele preturi ale energiei la bursele future pe actualele piete isi vor gasi corectura la nivelul pretului adecvat al pietei.
In Romania, din aceasta cauza, deocamdata ar putea fi vorba de introducerea unei piete spot cu functionare transparenta pentru curent si in continuare si pentru gaz, de indata ce piata gazului va fi liberalizata.
O asemenea bursa de tip spot pe o piata comerciala neinfluentata, in care se intalnesc oferta zilnica actualizata a producatorilor si
comerciantilor precum si bineinteles cererea, comerciantilor, furnizorilor si marilor consumatori si, in mod curent, din aceste oferte si cereri se vor forma preturile, iar astfel bursa de energie nu va insemna o scumpire ci, dimpotriva o tendinta de reducere fata de situatia prezenta putin transparenta.
Insa mai ales, producatorii de curent, respectiv, producatorii de gaz, vor obtine pentru produsele lor preturi adecvate de piata, ceea ce formeaza premiza pentru investitiile viitoare in uzine electrice si instalatii de extractie. Atata timp cat nu exista preturi de piata pentru productia de curent si gaze, nu vor exista investitii in noi instalatii de productie. Concomitent, printr-o piata spot neinfluentata, vor fi evitate adaosuri comerciale parazitare intre productie si consumatorii finali, prin mecanismul cererii si ofertei din piata.
Experienta cu pietele de energie liberalizate si dezvoltate arata ca furnizorii finali vor negocia pe pietele spot maxim 10% pana la 20% din consumul total; restul de 80% pana la 90% vor fi acoperiti pe termen lung, prioritar prin contracte OTC bilaterale sau prin futures. Functia esentiala a unei piete spot este generarea unui semnal pentru un pret transparent care are si caracter de orientare pentru contractele OTC (bilaterale) precum si pentru investitiile in infrastructura energiei.
Daca in viitor, furnizorii finali vor cumpara cantitatile de energie necesare, cu livrare avantajoasa in banda continua direct de la un producator, atunci piata spot face posibila compensarea varfurilor respectiv a scaderilor de consum la nivelul pretului zilei si astfel va rezulta o reducere a tuturor costurilor referentiale, scadere care pot fi transmisa mai departe clientilor finali, prin tarife mai avantajoase.
Din aceste motive nu exista nici un argument rational conform caruia introducerea unei burse de piata spot pentru pentru curent si gaz ar putea duce automat la cresterea pretului pentru consumator.
In cazul special al Romaniei, piata pentru curent, din punctul de vedere al gradului de liberalizare, este cu certitudine apta pentru o piata de bursa independenta. In felul acesta se vor indeplini acele conditii pentru formarea unui pret de piata credibil, care constituie baza obligatorie pentru investitii in sectorul de productie.
Piata de gaze in Romania este inca inainte de liberalizare; o piata spot pentru gaze este astfel utila abia dupa obtinerea unui grad de liberalizare multumitor. Daca la gaze pot exista tendinte de majorare a preturilor prin liberalizare, atunci acest lucru depinde in practica, daca intreprinderilor care in Romania se ocupa de producerea gazului li se faciliteaza de catre stat ca intervalul dintre costurile de extractie favorabile si pretul pietei (de ex. cel al gazului de import rusesc) sa fie contabilizate drept castig, din punct de vedere al economiei private sau prin masuri legislative sa fie lasate, intr-o anumita masura, in favoarea consumatorilor.
(traducere si adaptare dr. Alex Todericiu)
Ing. HANSJÖRG TENGG (nascut in 1947 la Innsbruck, Austria) a studiat la Universitatea Tehnica din Graz. A inceput cariera profesionala ca inginer, in 1976, la Uzinele Comunale din Graz, Grazer Stadtwerke. In 1986 a fost cooptat in comitetul de conducere al Donaukraftwerke AG.
Din 1999 Tengg este Director Executiv si actionar majoritar la Wiener Smart Technologies GmbH care se ocupa cu dezvoltarea de software pentru piete de energie. Tengg este Presedinte al Consiliului de supraveghere al Energy Exchange Austria, EXAA, bursa austriaca de energie de la Viena.
Comentariul a aparut in cotidianul de limba germana Allgemeine Deutsche Zeitung din data de 11.03.2011, pag. 3.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
