Educatia financiara precara, o piedica in implementarea unui sistem privat de pensii
Wall-Street: Cum ar putea lipsa de maturitate a sistemului financiar romanesc si educatia financiara deficitara a publicului sa afecteze sistemul de pensii private autohton?John Ashcroft: Implementarea unui sistem de pensii private in tari cu piete financiare imature, asa cum este Romania, va pune intotdeauna mai multe probleme decat in oricare alte parti ale lumii, din moment ce riscurile investitiilor pe piata interna sunt mai mari, iar situatia impune un regim de supraveghere si reglementare mai restrictiv si, deci, mai costisitor.
Este dificil, la nivelul politicilor publice, sa gasesti si sa mentii un echilibru astfel incat sa le permiti companiilor de pensii private sa investeasca mai mult peste granite (unde pot fi accesate piete mai mature) si a folosi capitalul pensiilor private pentru a construi si consolida pietele financiare locale.
Doar daca autoritatile sunt dispuse sa permita accesarea unei mai mari varietati de piete financiare straine in scopul investirii banilor, abia atunci beneficiile pe termen lung ale participantilor nu vor mai fi limitate la potentialul pietei interne. Totodata, educatia financiara precara poate fi de asemenea o piedica in implementarea unui sistem privat de pensii (si este intr-adevar o problema pentru toate sistemele de pensii, nu doar pentru cel romanesc).
Este cunoscut faptul ca participantii la sistemele private de pensii din toata lumea au un nivel redus de intelegere a riscurilor investitionale si prin urmare au, adesea, o nejustificata aversiune fata de risc. Ca urmare, cade in sarcina autoritatilor de reglementare si supraveghere, ca si in sarcina pietei, sa aiba ca obiectiv cele mai bune interese, pe termen lung, ale participantilor, incercand sa obtina un echilibru mai bun pe axa risc-profit decat ar reusi sa obtina clientii individuali, daca ar actiona de unii singuri.
In caz contrar, comportamentul de investitii al fondurilor va limita si mai mult performanta pe termen lung (sau, asa cum se intampla in Marea Britanie, unde investitiile fondurilor tind sa accepte mai mult risc), reducand nivelul veniturilor la pensionare.
Wall-Street: Este modelul multipilon al Bancii Mondiale potrivit pentru economiile Europei Centrale si de Est cum este cea a Romaniei?
John Ashcroft: Modelul Bancii Mondiale (BM) a fost construit special pentru tari, asa cum sunt cele din Europa Centrala si de Est, cu piete financiare imature si sisteme de pensii care fie sunt nesustenabile din punct de vedere economic, fie nu ofera participantilor rate de inlocuire decente la batranete.
Acest context pare sa fie valabil si in Romania. Din punct de vedere principial nu vad nimic in neregula cu acest sistem. Totusi, modul in care acest sistem este implementat variaza foarte mult de la o tara la alta, in cadrul acestei regiuni, si in unele cazuri exista posibilitatea sa fi devenit mai putin potrivit.
De exemplu, introducerea unui Pilon II, care substituie complet sau semnificativ primul pilon (sistemul public de pensii), presupune ca fonduri semnificative sa fie acumulate in cadrul pilonului II, pentru a fi investite in vederea obtinerii unor venituri mari pe termen lung. Stiti mai bine decat mine daca acesta este sau nu cazul in Romania. Cu toate acestea, chiar si in tarile in care acest Pilon II nu a fost optimizat pentru acest scop, simpla implementare a celui de-al doilea pilon este un prim pas esential, iar revizuiri ulterioare pot duce la imbunatatirea eficacitatii lui in decursul timpului.
Sursa foto: Cafe PR Ungaria
Cultura slab dezvoltata pentru economisirea privata
Wall-Street: Cat de importanta este influenta culturala asupra sistemelor de pensii private, in regiunea Europei Centrale si de Est si in tari precum Romania?John Ashcroft: Exista o cultura prea slab dezvoltata in ceea ce priveste economisirea privata in tarile din Europa Centrala si de Est, din cauza perceptiei (care se dovedeste deja nesustenabila) ca Statul, in genere, va asigura venituri decente la varsta pensionarii (un fenomen nu in totalitate absent chiar si in Marea Britanie). In acelasi timp, este inevitabil sa intalnim o incredere scazuta in institutiile financiare. Reglementarea si supravegherea sistemului de pensii private trebuie insa sa tina cont si de acest aspecte aspecte.
Wall-Street: Ce ar putea fi imbunatatit in mod semnificativ intr-un sistem de pensii private multipilon realizat dupa modelul Bancii Modiale, pentru a-l face cat mai eficient pentru participantii sai?
John Ashcroft: Prioritatea absoluta in vederea imbunatatirii aplicarii modelulului multipilon al BM este ca in acelasi timp sa fie majorar nivelul contributiilor si sa fie relaxate reglementarile privind investitiile, dar si restrictiile privind criteriile de performanta investitionala pe termen scurt, care pot interfera cu optimizarea pe termen lung a riscului in raport cu randamentul.
Despre garantii in pensii private
Wall-Street: Criza financiara nu a ocolit Romania. Ca masura anticriza, autoritatile de la Bucuresti au decis sa inghete, pentru anul in curs, nivelul contributiilor pentru Pilonul II la 2% din venitul brut al participantilor, in loc sa-l creasca la 2,5%, asa cum era prevazut initial in legea reformei sistemului de pensii. Care este viziunea dumneavoastra in ceea ce priveste aceasta decizie si efectele acesteia pe termen lung?John Ashcroft: Nu as comenta direct cazul Romaniei, fara sa stiu ce alte politici publice sunt pe agenda, dar este necesara o observatie generala conform careia criza financiara a avut un impact asupra tuturor formelor de pensii, inclusiv asupra pensiilor din sistemul public. Te afli in situatia de a face o falsa “economie” de fonduri daca reduci contributia din Pilonul II, contributie care joaca un rol decisiv pe termen lung in securitatea si stabilitatea financiara a participantilor la sistem.
Wall-Street: In agitatia creata de criza financiara, unele voci spun ca fondurile private de pensii ar trebui sa garanteze randamente anuale peste inflatie, pentru a proteja participantii, si ca aceste garantii ar trebui impuse prin lege. Ar fi aceasta masura cu adevarat in beneficiul participantilor (mai ales din punctul de vedere al costurilor)? Sunt aceste garantii cu inflatia o practica comuna sau macar exista in sisteme de pensii private similar celui romanesc?
John Ashcroft: Garantiile nu sunt necunoscute in alte sisteme de pensii private, desi exista numai cateva sisteme care garanteaza mai mult decat nivelul contributiilor colectate – in schimb, au existat exemple importante (ex: Ungaria) care au renuntat la aceasta practica a garantiilor.
Problema cu aceste garantii este ca necesita rezerve si provizioane consistente si astfel confera un comporament investitional conservator, in detrimentul beneficiilor pe termen lung. Garantiile pot de asemenea sa afecteze si nivelul concurentei din interirorul pietei.
Acest gen de garantii, cum sunt cele pomenite mai sus, sunt mai mult daunatoare in cazul celei mai mari parti a beneficiarilor, care ajung sa primeasca pensii mai mici decat in situatia lipsei garantiilor din sistem.
'Sa mentinem un portofoliu investitional cat mai diversificat'
Wall-Street: Cand s-a dat startul Pilonului II de pensii private obligatorii in Romania in 2007-2008, valoarea participatiilor era cea mai scazuta din regiunea ECE. Este nivelul actual fezabil sau chiar suficient pentru companiile de pensii private pentru a putea investi eficient?John Ashcroft: Atata timp cat oamenii platesc contributiile lunare, companiile de pensii ar trebui sa fie capabile sa investeasca in mod eficient. Insa nivelul scazut al contributiilor inseamna in cele din urma ca suma finala de care participantul va beneficia la pensie va fi de asemenea foarte scazuta si acest lucru s-ar putea dovedi intr-adevar nefezabil in a asigura participantilor la sistem, pensii viagere (anuitati).
Wall-Street: Cat de des intalnita este in sisteme de pensii private cu contributii definite (DC) garantarea, prin lege, a profitului (randamentelor)?
John Ashcroft: Garantarea randamentelor peste inflatie practic nu exista in sisteme de pensii private DC, pentru ca sunt foarte scumpe de aplicat. Astfel de garantii sunt aplicate de schemele de pensii private cu beneficii definite (DB) din Marea Britanie (insa nu si in sistemele de tip DC), unde o astfel de practica adauga estimativ cam 70-80% din costul de administrare a unei scheme de pensii prin comparatie cu un sistem DB (asa cum este in Olanda de exemplu) unde garantarea inflatiei este doar o aspiratie.
Intr-un sistem de pensii private de tip DC, unde angajatorul nu poate fi obligat sa acopere diferenta, garantia ar fi suportata de catre participantii la fondurile de pensii, care ar trebui sa plateasca bani grei pentru siguranta pe care o cumpara astfel. Intr-adevar, situatia ar putea fi chiar mai grava decat in Marea Britanie, cu exceptia situatiei in care guvernul roman ar urma exemplul celui britanic si ar emite titluri de stat bonificate cu rata inflatiei, pentru ca administratorii fondurilor cu asemenea garantii sa poata acoperi acest risc.
Wall-Street: Care este cea mai buna strategie pentru a echilibra balanta risc-profit in mediul financiar ostil actual, nu numai pentru administratorii pensiilor private, dar si pentru alti investitori?
John Ashcroft: Este o intrebare foarte dificila, deoarece toate clasele de active (instrumente fianciare) au avut evolutii negative in ultima perioada. Pentru aceia dintre noi care totusi nu avem un glob de cristal, cel mai bine (sau cel mai putin rau) este sa mentinem un portofoliu investitional cat mai diversificat si sa evitam sa vindem active la ceea ce pare sa fie (sau asa speram!) nivelul minim al pietelor financiare.
