Randamentele raman cele mai bune din regiune
Avand o expunere preponderent pe instrumente cu venit fix, fondurile de pensii private au reusit in primele sase luni sa obtina un randament de 7%, echivalent cu o performanta de 14% pe an ramanand astfel cele mai performante din regiune. Persista insa anumite semne de intrebare pentru viitor, in conditiile in care oportunitatile investitionale pe piata instrumentelor cu venit fix se ingusteaza.“Este foarte important in ce directie mergem pentru rezultate maxime, care nu sunt asteptate astazi sau maine, ci pe un orizont lung de timp de 10, 15 sau chiar 30 de ani in cazul pensiilor private. Tendinta generala este foarte importanta si nu variatiunile de moment, care pot fi atat in comportamentul investitional, cat si in rezultatul investiilor”, a declarat Crinu Andanut (foto), presedintele APAPR, in cadrul unei conferinte de presa.
El a mai explicat si faptul ca situatia se va inversa curand: tinand cont de diferentele de portofolii pe actiuni, fondurile de pensii care din cauza volatilitatii pietei au suferit unele pierderi pe actiuni ar putea fi marii castigatori de maine, cand piata de capital isi va reveni.
“Exista garantia relativa prin care administratorii sunt obligati sa stea intr-o marja stricta fata de media pietei, cu randamentul, dar si cu investitiile. Altfel, alocarea pentru un portofoliu in care majoritatea participantilor au un orizont investitional de cel putin 20 de ani de acum incolo ar trebui sa fie semnificativ mai mare in actiuni”, explica Emilia Bunea, CEO ING Fond de Pensii, care gestioneaza cel mai mare fond de pensii private obligatorii (Pilonul II).
Ea a mai atras atentia ca exista si presiunea politica si de imagine asupra fondurilor de pensii private, inclusiv prin propunerea repetata de “garantare a inflatiei” in pilonul II, ceea ce duce la alocari minime in actiuni, desi conditiile de piata ar putea permite valorificarea unor oportunitati.
“Printre multe alte dezavantaje, o garantare absoluta ar insemna ca renuntam cu totul la alocarea in actiuni. Cata vreme pluteste acest nor aparent avantajos asupra sistemului, pentru participant de fapt alocarile fondurilor vor fi sub ceea ce ar fi optim in active volatile, dar care dau un randament mai bun pe termen lung”, explica Bunea.
In acelasi sens, Andanut a insistat asupra nevoii, pe termen lung, de decuplare a strategiilor de investitii de media pietei, de aceea e numit “comportament investitional de grup”.
“Avem un comportament investitional de grup, de aceea si portofoliile investitionale seamana destul de mult intre ele, prea mult pentru gustul meu, de exemplu. Pe termen lung ne dorim sa ne putem diferentia prin investitii si performante diferite, evident, cat mai bune, dar deocamdata trebuie sa ramanem toti excesiv de prudenti, incercand sa avem rezultate in continuare pozitive, mergand pe instrumentele care pot asigura risc minim si randament acceptabil”, spune Andanut.
El a mai explicat comportamentul investitonal de grup si ca o presiune a imaginii publice asupra fondurilor de pensii.
“Astazi, suntem presati de comunicarea publica, de a raporta la niste termene care sunt prea timpurii pentru a judeca randamentele fondurilor de pensii la justa lor valoare. Fortati de acest lucru, trebuie sa ramanem intr-o marja acceptabila si sa ne uitam la termenul scurt.
Daca cineva ar decide sa investeasca pe termen lung (peste 20 de ani), probabil ca ar avea portofoliul pe actiuni mult mai bogat, dar asta ar insemna ca astazi acel fond de pensii ar putea sa arate foarte rau ca performante, din cauza volatilitatii pietei de capital, iar comunicarea rezultatelor catre participanti ar fi negativa”, declara Andanut.
In acest caz, fondurile “curajoase” ar putea ajunge in situatia adversa de a pierde participanti prin transfer, intrucat alte fonduri ar avea rezultate mai bune pe termen scurt.
“Aceasta presiune pe administratori genereaza un comportament investitional de grup, ceea ce nu este de dorit, dar este si o situatie grea, de criza cu inca un efect colateral al acesteia. Sunt convins ca adevarata competitie va fi intr-un mediu economic mai stabil. Atunci, unii dintre administratori vor fi mai indrazneti si vor lua acele oportunitati bune, necesare pentru participantii la fondurile lor de pensii”, subliniaza Andanut.
Fondurile de pensii private obligatorii si-au dublat detinerile in actiuni
Desi administratorii pastreaza o strategie prudenta in investitiile efectuate, fondurile de pensii private obligatorii (pilon II) aveau plasate, la sfarsitul lunii iunie a.c., 3,7% din active in actiuni listate, ceea ce reprezinta un nivel dublu fata de cel de la finele anului trecut, cand plasamentele in active erau de 1,7%.Totodata, asa cum arata si tabelul de mai jos, fondurile au sporit si plasamentele in obligatiunile corporative si supranationale, care reprezentau o treime (33,3%) la finele lunii iunie, de la 24,1% la finele anului 2008.
Tot in primul semestru, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au plasat peste jumatate (54,8%) din active in titlurile de stat, in scadere fata de sfarsitul lunii decembrie 2008, cand plasamentele in titluri de stat erau de 58,2%. In acelasi timp, fondurile si-au diminuat de trei ori detinerile in depozite bancare, de la 13,2%, la finele lui 2008, pana la 4%, la finalul lui iunie din 2009.
Obligatiunile municipale ocupau in structura investitiilor fondurilor la sfarsitul lunii iunie a anului in curs o pondere de 3,6% din total active, fata de 2,3% la finalul anului trecut, in timp ce fondurile mutuale au ajuns la 0,7% de la 0,5%, la 31 decembrie 2008.
Valoarea activelor nete administrate a atins 1,574 miliarde de lei de la startul sistemului in luna mai 2008, profitul net fiind de 74 de milioane de lei pentru participantii la sistemul de pensii private obligatorii. In primele 6 luni ale anului in curs contributiile brute virate au fost de 679 milioane de lei, iar valoarea activelor nete administrate in semestrul intai din 2009 a atins valoarea de 742 milioane de lei.
Sursa: APAPR
Pilonul III al pensiilor private facultative consta, de asemenea, in reorientare catre noi motoare de crestere, cum sunt obligatiunile corporative si actiunile, dar, la fel ca in cazul pilonului II, s-a mentinut o strategie prudenta, concentrata pe obtinerea de randamente optime in conditii de risc minim.
Sursa: APAPR
Numarul conturilor goale va creste in 2009
Numarul conturilor goale la fiecare colectare lunara de contributii ar putea depasi 35-36% din totalul conturilor colectate lunar in ultimele luni din 2009, de la 29% in prezent, pe fondul cresterii numarului de someri, ca efect al crizei financiare mondiale, estimeaza Bunea. "Vor fi mai multe conturi nealimentate. Acel cont va ramane valabil urmand ca persoana sa reia contributiile in momentul in care se va reincadra in campul muncii", explica Emilia Bunea (foto).Potrivit APAPR, numarul conturilor goale la fiecare colectare lunara de contributii la pilonul II de pensii private obligatorii a crescut de la 24% in decembrie 2008, la 29% in prezent, din cauza somajului si a problemelor financiare ale angajatorilor. Totusi, in semestrul intai, numarul conturilor ramase goale (fara nicio contributie de la start) s-a redus semnificativ, de la 11% la 8,7%.
Situatia este grava si in ceea ce priveste pilonul III, in sensul ca unii angajatori nu mai pot plati contributiile la fondurile de pensii private facultative (pilonul III) in contextul problemelor financiare cu care se confrunta. Astfel, o parte dintre acestia incerca sa-si convinga angajatii sa preia cota parte pe care firma o platea, adauga presedintele APAPR.
"Exista companii care nu mai platesc contributiile anul acesta din cauza dificultatilor financiare. O parte dintre acestea au incercat sa gaseasca solutii - unele firme au incercat sa-si convinga angajatii sa preia cota parte pe care acestea o plateau, altele si-au redus contributiile", mentioneaza Andanut, care se declara pesimist in ceea ce priveste cresterea pietei pensiilor private.
„Analistii economici spun ca va fi mai greu la finalul anului decat este acum, iar acest fapt se va reflecta si in sistemul de economisire al pensiilor private”, adauga Andanut.
La randul sau, Mihai Bobocea, secretarul general al APAPR, a explicat ca pe pilonul III cele mai multe vanzari noi, pe intreaga piata, se inregistreaza mai mult pe segmentul de retail, cele de pe segmentul corporativ fiind foarte putine, iar numarul participantilor care renunta sa mai plateasca contributiile este mai mare pe segmentul de retail.
Randamentul investitional al pilonului III a fost mai mic decat cel de pe pilonul II, atingand 6,94% in cazul fondurilor de pensii private facultative.
Valoarea activelor nete ale celor 11 fonduri de pensii facultative (pilonul III) care isi desfasoara activitatea a crescut cu 7,06% in luna iunie, pana la 139,82 milioane lei (circa 33, 24 milioane euro). Numarul total de participanti atrasi de pilonul III era de 169.609 la 30.06.2009, in crestere cu 2.109 fata de luna precedenta, cand fondurile aveau 167.500 de clienti.
