BNR pune la dispozitia bancilor 1-1,2 mld. euro
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei s-a intrunit intr-o "sedinta speciala" pentru a analiza implicatiile bugetare, monetare si financiare ale decalarii calendarului imprumuturilor externe contractate de tara noastra de la Fondul Monetar International si Comisia Europeana si alte institutii financiare internationale. Concluzia sedintei de la Banca Nationala a fost ca "in contextul amanarii intrarilor programate de fonduri externe, acoperirea din resurse ale pietei interne a necesarului de finantare a sectorului guvernamental in ultima parte a anului curent, concomitent cu pastrarea echilibrelor macroeconomice, impune adecvarea conditiilor de finantare din sistemul bancar autohton", se arata in comunicatul de presa transmis de BNR.
Prin urmare, CA al BNR a hotarat reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii constituite de bancile comerciale pentru pasivele in valuta, cu scadente reziduale de sub doi ani, de la 30% la 25% incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009. Consecinta este clara: In banci vor fi mai multi bani, care, cel mai probabil, vor ajunge sa finanteze deficitul bugetar. Oficiali din cadrul bancii centrale au confirmat, pentru Wall-Street, ca suma eliberata prin aceasta reducere a rezervelor este de 1 - 1,2 miliarde euro.
"Decizia BNR este speciala, dar nu este surprinzatoare in conditiile in care finantarile externe anuntate pentru luna decembrie nu mai vin. Era nevoie de o masura in acest sens, iar decizia bancii centrale vine sa suplineasca acest gol de finantare", a declarat, pentru Wall-Street, Adrian Vasilescu (foto), consilierul guvernatorului BNR.
Recent, Adrian Vasilescu a declarat ca Romania are nevoie de 5 miliarde euro pana la sfarsitul anului pentru a-si putea achita obligatiile, suma crescand odata cu amanarea transelor de la Fondul Monetar International si Comisia Europeana, a declarat, sambata, consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu.
Criza politica si lipsa unui guvern care sa adopte bugetul pentru anul 2010 au impiedicat finalizarea evaluarilor incepute de reprezentantii Fondului Monetar International si ai Comisiei Europene, astfel ca institutiile internationale au decis sa amane acordarea urmatoarelor transe de bani pe care Romania trebuia sa le primeasca la sfarsitul acestui an.
Romania trebuia sa primeasca la sfarsitul acestui an 1,5 miliarde euro de la FMI si inca 1 miliard de euro de la CE, insa banii au fost pusi "in asteptare". Jumatate din transa a treia de la FMI urma sa ajunga la Ministerul Finantelor pentru finantarea deficitului bugetar, iar cealalta jumatate trebuia sa intre in rezerva internationala a Romaniei, administrata de banca centrala. De asemenea, emisiunea de eurobonduri cu o valoare indicativa cuprinsa intre 500 milioane euro si 1,5 miliarde euro pe care Ministerul de Finante intentiona sa o realizeze a fost amanata din cauza crizei politice. In aceste conditii, finantarea pierduta din cauza tensiunilor politice este de aproximativ 3 - 4 miliarde euro.
Analistii: Banii obtinuti din reducerea rezervelor se vor duce intr-un nou "club loan"
Eliberarea in sistemul bancar a 1-1,2 miliarde euro prin reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta de la 30% la 25% va acoperi o parte din necesarul de finantare a deficitului bugetar, prin noi emisiuni ale Ministerului Finantelor de titluri de stat in valuta sau, cel mai probabil, printr-un nou "club loan", sustin economistii."Banii obtinuti vor fi folositi, in mod clar, ori pentru noi emisiuni de titluri de stat in valuta pe piata interna ori pentru un club loan, varianta discutata in ultima perioada. Insa, este foarte probabil ca sumele eliberate de banca centrala sa nu fie suficiente pentru finantarea deficitului bugetar pana la finalul acestui an", a explicat Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania.
El a mentionat ca, luand in calcul declaratiile oficialilor BNR, care au estimat un necesar de finantare de 5 miliarde euro, si faptul ca prin reducerea rezervelor se elibereaza putin peste un miliard de euro, este evident ca nevoia de bani inca ramane. "Cel mai probabil se va alege varianta prin care anumite plati ce le are de efectuat statul vor fi amante", a concluzionat economistul sef al ING Bank Romania, estimand necesarul de finantare al statului pana la finalul acestui an la aproximativ 3 miliarde euro.
Finantarea deficitului bugetar nu se afla printre obiectivele bancii centrale, insa stabilitatea macroeconomica ocupa un loc foarte important, iar BNR a fost nevoita sa modifice conditiile de finantare din sistemul bancar autohton. "Daca BNR nu ar fi eliberat aceste sume, atunci ar fi fortat Ministerul de Finante sa se imprumute la niste dobanzi foarte mari. Banca centrala se uita foarte atent la stabilitatea macroeconomica motiv pentru care au luat aceasta decizie. Cel mai probabil este sa vedem un nou club loan, insa, teoretic, cel mai fericit caz nivelul dobanzii la care se va imprumuta statul va ramane neschimbat", a explicat Laurian Lungu.
La ultima emisiune de titluri de stat in valuta, Ministerul Finantelor Publice a obtinut aproape 800 milioane euro, aproape dublu fata de nivelul anuntat, de 400 milioane euro, la o rata a dobanzii de 5,25%, suma ce acopera jumatate din transa a treia de la FMI.
Bancile au acordat in vara primul "club loan", de 1 mld. euro
Ministerul Finantelor Publice a angajat un imprumut de 1 miliard de euro de la opt banci cu scopul de a-si restructura datoria pe termen scurt, deoarece conditiile au fost mai avantajoase decat daca statul s-ar fi imprumutaat pe piata externa.Astfel, BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen, Banca Transilvania, Volksbank, Bancpost si Alpha Bank au imprumutat statul cu un miliard de euro, fiecare banca venind cu sume diferite in structura imprumutului acordat, la o dobanda care ar fi fost de 5% pe an. Varianta de finantare prin "club loan" este mai flexibila decat un credit sindicalizat sau o emisiune de eurobonduri si reprezinta o alternativa la titlurile de stat.
Bancherii sustin ca accepta sa acorde statului viitoare imprumuturi, dar ar vrea sa vada ca se intampla ceva cu acesti bani. "Am prefera sa vedem ca le dam banii pentru a se restructura datoriile si ca sa depasim o perioada grea cu scadere economica, insa observam ca ei nu fac nimic. Sectorul privat s-a restructurat, a redus cheltuielile si a diminuat numarul de angajati, dar sectorul guvernamental nu a luat nicio masura in acest sens. Am vrea sa vedem si efecte", afirma un bancher de top care a preferat sa ramana anonim.
