Balthazar: mancare buna, spectacol prost
Nu am mai fost de vreo doi ani la Balthazar, desi am mancat foarte bine acolo, de fiecare data, dupa ce era sa fiu palmuit de un chelner. Eu nu las automat bacsis la un restaurant, nu imi scot calculatorul ca sa socotesc exact x la suta din nota de plata, ci dau cat si cand vreau eu, in functie de cat imi place de cei de acolo. Ultima data cand am fost la ei aveau un chelner cam de doua ori mai inalt decat mine, care m-a indispus tot timpul, cu atat mai mult cu cat imi facea tot timpul reverente de parca eram la Balul Vienez si ma invita la dans. Tot stateam pe ganduri daca sa las vreun bacsis sau nu, cand m-am trezit cu dilema gata "rezolvata" de catre acel individ: dupa ce a luat banii, nici nu i-a mai dat prin gand sa aduca restul (vreo 400 de mii), asa ca i-am atras eu atentia.Balthazar: mancare buna, 'spectacol' prost
Dupa ce a ramas perplex cateva secunde, a plecat furios, s-a intors cu ei si mi i-a aruncat pe masa, impreuna cu un sonor si dispretuitor “Sunteti foarte amabil, stimate domn!”. I-am spus politicos, de fata cu toti clientii, ca nu mi se pare normal sa se serveasca singur din banii mei si ca, daca chiar ii voia atat de mult, putea sa mi-i ceara. Dupa cum ma privea si strangea din pumni, nu am fost sigur ca nu imi va da vreo doua palme. Oricum, mi se parea ca aud ceva spus printre dinti si sunt convins ca s-a straduit din rasputeri sa imi tina minte figura, in caz ca ne-om mai intalni, vreodata, pe strada...
Balthazar: mancare buna, 'spectacol' prost
Am revenit. La intrare am fost preluata de o duduita hostessa cam atipica pentru un astfel de job, care nu a putut sa imi raspunda la doua intrebari simple si nici nu stia cum si ce sa raspunda cand nu stie ce sa raspunda. Pe vechiul chelner nu l-am mai vazut acolo, insa ceilalti (toti, numai barbati) imi aduceau tot timpul aminte de el. Cu vreo doi dintre ei sigur nu as avea curajul sa urc singur in lift, daca s-ar intampla vreodata. Cand am intrat in sala erau veseli si se harjoneau zgomotos, dupa care au tacut si s-au posomorat brusc. Am fost preluat de unul dintre ei cu o plecaciune care arata ca o nuca pe un perete in tot contextul acela. Prima reactie a fost sa ma gandesc ca isi bate joc de mine, apoi a fost una de jena. Senzatia asta mi-a ramas toata seara, de fiecare data cand venea din nou la masa mea cu o mina teapana si incruntata de parca tocmai ar fi aflat ca am cancer.
Fara el a fost chiar placut: restaurantul e curat, clientii erau toti foarte civilizati, ziceai ca tocmai au venit in grup de la un spectacol de opera; decorurile si lumina sunt destul de calde, desi neobisnuite, muzica atat cat trebuie.
Balthazar: mancare buna, 'spectacol' prost
Mesele de tip bistrot, acoperite doar partial, sunt foarte mici si inghesuite, insa scaunele mai salveaza situatia pentru ca sunt semicirculare si cu cotiere. Pe partea dinspre perete sunt banchete albe, care dau o senzatie si mai intima. Si tacamurile mi-au placut, mai ales paharele de tip retro, din sticla groasa. Nu am reusit sa citesc nimic din meniuri pentru ca erau scrise atat de mic si de bizar (pe niste hartie de calc semitransparenta pe care, oricum o intorceam, tot din spate vedeam scrisul) incat am renuntat si i-am spus chelnerului sa imi aduca ce crede el ca e mai bun; oricum voiam sa il vad plecand cat mai repede de langa mine fiindca era atat de nenatural si de teatral incat nu m-ar fi mirat deloc daca mi s-ar fi adresat, la un moment dat, cu "preacinstit si onorabil domn".Balthazar: mancare buna, 'spectacol' prost
Masa propriu-zisa a inceput cam prost, pentru ca ne-au adus o paine destul de tare, insa ne-am consolat cu gandul ca e mai sanatos asa, la varsta noastra. Servirea a fost rapida, de fiecare data. Am fost instiintat ca voi manca supa de mazare, dupa care mi s-a pus in fata o farfurie cu cateva bucatele de carne. Perplexitatea s-a risipit cand a aparut alt chelner cu un fel de sufertas spatial, un tub de nichel lung si subtire, din care a turnat si lichidul intr-un mic show care chiar ne-a amuzat. A fost foarte buna si deosebita, nu gasesti prea des in Bucuresti asa ceva. Credeam ca asta fost tot, insa apetitul pentru spectacol e de nestavilit in acel restaurant.
Balthazar: mancare buna, 'spectacol' prost
La felul urmator am primit un platou cu un presulet de bambus pe el si cu trei pachetele, de hartie sau de plastic, nu mi-am dat seama oricat le-am pipait. Cand am dat sa scot presuletul ca sa-l pun sub platou, unde banuiam eu ca ii este locul, am vazut cum incepe sa curga ceva din pachetele si am realizat, cu stupoare, ca mancarea mea (fructe de mare cu sos) nu urma sa vina, ci ca era chiar acolo! Oricat ne-am straduit, si eu si invitata mea, nu am gasit vreo noima in acest aranjament. M-am resemnat si am inceput sa mananc sosul de pe coala de hartie/plastic cu furculita. Pacat ca nu am reusit sa apuc mare lucru din el, inainte de a se risipi pe presulet si pe farfurie si pe fata de masa, pentru ca era, intr-adevar, foarte, foarte bun.
Am mancat repede si garnitura de orez cu legume care era pusa, surprinzator, intr-un castronel absolut normal, ca sa nu cumva sa se intoarca chelnerul si sa-i faca si acesteia vreo "fantezie"... A fost absolut delicios, cred ca a fost printre cele mai bune orezuri pe care le-am mancat vreodata, aproape ca mi-a trecut toata frustrarea. Nu am avut curajul sa comandam si desert.
Balthazar: mancare buna, 'spectacol' prost
Am platit un pret normal, adica exact atat cat am crezut noi ca face o mancare atat de buna si, de ce sa n-o spun, atat de rar de gasit in Bucuresti. Mi-a parut rau ca nu am avut bani la mine si am platit cu un card, eram tare curioasa sa vad, stiti ce... Am lasat 10,3% tips si nu am mai stat sa vedem reactia chelnerului. Cu siguranta ca voi reveni la Balthazar. Imi pare rau ca nu e cu autoservire, atunci chiar ca m-as duce zilnic.
Adresa Balthazar: Str. Dumbrava Rosie nr. 2;
***
George Butunoiu este proprietarul firmei de consultanta in resurse umane George Butunoiu Ltd.
