Intre agonie si extaz
De cinci ani, Daniel Iancu are acelasi job, in care este propriul lui sef, investeste banii personali si se plateste singur. Iar de cand a renuntat la munca de programator si-a asumat riscurile unei decizii importante: aceea de a-si dedica timpul investitiei la bursa si de a trai din profiturile obtinute. Primul contact cu piata de capital l-a avut in toamna anului 2001, cand lucra ca programator la o firma de brokeraj. Atunci s-a intamplat sa castige 1.000 de dolari la un concurs de soft, primii bani pe care i-a investit la Bursa.
Lucrand la platforma online a SSIF-ului, Iancu a inceput sa citeasca, sa inteleaga mecanismele, dandu-si seama ca actiunile au potential foarte mare de crestere.
“Am lucrat ca programator pana in 2005, cand m-am apucat de investitii, de forumul AGF si am renuntat la job. Acum, pot sa spun ca bursa este o pasiune si o sursa de venit, in acelasi timp”, a declarat Daniel Iancu (foto), intr-un interviu acordat Wall-Street.
Fondatorul AGF spune ca are un portofoliu diversificat, nu a avut scaderi foarte mari in ultimii ani si de curand tranzactioneaza si pe pietele externe, dar intr-o pondere mai mica. Despre valoarea portofoliului sau, Iancu spune ca este cuprins “intre 50.000 si 100.000 de euro”.
Pe Bursa de Valori Bucuresti, strategia sa este pe termen lung. “Studiez companiile, vad care sunt cele mai atractive, le urmaresc, schimb opinii si cu alti investitori”.
El mai face speculatii pe pietele internationale, pentru a fi la curent cu ce se intampla, dar sumele sunt infime. A incercat si derivate si forex, dar crede ca sunt mult prea riscante.
Sunt lucruri pe care orice investitor la bursa ar trebui sa le faca. Dar Iancu are ceva diferit fata de cei cateva mii de oameni activi la BVB: traieste numai din bursa.
“Sa fii investitor de meserie este intre agonie si extaz. Sunt perioade in care calculele iti ies foarte bine si alte momente in care nu-ti prea ies. Intr-adevar, este mult farmec in asta, dar sunt momente in care as prefera sa am o stabilitate mai mare. Insa acest lucru nu este posibil in bursa”.
Per ansamblu, el se declara multumit de randamente, chiar daca nu sunt intotdeauna constante, dar dezamagit de evolutia pietei de capital.
“In acest moment, sunt mai multe companii care se pregatesc sa se delisteze decat potentiali viitori emitenti. Pe masura ce trece timpul, vom avea o bursa cu un numar tot mai mic de actiuni si asta ne va limita optiunile”, explica Iancu.
Dupa 6 ani de cresteri constante, in 2007 investitorul s-a confruntat cu primele scaderi de amploare, transpuse intr-o panica generala si vanzari de amploare.
Insa investitorul nu s-a panicat, ci chiar a inceput sa cumpere. “Am inteles ca recesiunea este o stare fireasca a economiei si vine dupa o perioada de crestere irationala iar pentru un investitor reprezinta un bun moment de a cumpara actiuni ieftine”.
Iancu spune ca, desi bursa si programarea sunt aparent doua lucruri diferite, cele doua activitati pot fi complementare. Plus ca exista si un avantaj al investitorilor cu experienta in IT: pasiunea pentru cifre ii face sa inteleaga mai usor indicatorii si mecanismele bursei.
In 2002, Daniel Iancu a infiintat comunitatea AGF (Adunarea Generala a Forumistilor), din nevoia de a discuta despre bursa.
“In Romania sunt putini investitori si daca nu ar fi existat Internetul ar fi fost foarte foarte greu sa-ti gasesti prieteni cu care sa poti discuta subiecte bursiere. Bursa nu este ca si fotbalul, despre care gasesti mereu cu cine sa discuti”, explica Daniel Iancu.
El justifica succesul forumului, ce reprezinta opinia investitorilor romani, datorita faptului ca ofera un spatiu virtual in care se poate impartasi pasiunea pentru piata de capital.
BVB e ca un supermarket cu rafturile goale
Ca investitor de noua ani, Daniel Iancu a remarcat de-a lungul timpului mai multe probleme ale pietei de capital. “Principala problema a bursei este numarul redus de emitenti. Este ca un supermarket cu rafturile goale, fara marfa. Sunt si probleme de reglementare. In 2005-2006 am facut multe petitii la Parlament, cu privire la pragul la SIF-uri si piata Rasdaq, fara succes. Dar nu putem da mereu vina pe deciziile politice si o bursa nu se dezvolta doar cu emitenti listati de catre guvern. Trebuie sa constientizam adevarata fata a problemei: companiile private nu au inteles avantajele listarii la bursa”, a declarat Iancu.
El spune ca exista si o problema de educatie, dar, in acelasi timp, nu vede motive pentru care lichiditatea ar creste in aceasta situatie. “Daca ai marfa pe rafturi, iti vin si clienti, daca nu, nici acestia nu au de ce sa vina”.
Mai mult, si fondurile de pensii au venit cu intarziere in Romania si nici nu se inghesuie sa investeasca la bursa, desi aceasta miscare ar fi atras si emitenti mai mari.
Iancu spune ca nici cei din conducerea Bursei nu s-au straduit sa atraga emitenti, mai ales ca acele programe demarcate in acest sens (road-show-uri sau campaniile publicitare) nu s-au dovedit a fi fara viziune si fara succes.
“Nu cred ca vom ajunge sa ne comparam cu Polonia. Sunt de aproape noua ani in piata si nu am vazut niciun progres. Cred ca este imposibil sa ajungem peste 10 ani la nivelul actual al Bursei din Varsovia, cu 50-100 de IPO-uri pe an. Piata noastra este mult in urma si nu vad sa evolueze prea curand”.
In ce priveste numarul de investitori, Iancu nu se asteapta la o crestere substantiala, cel putin pana cand economia va reveni pe crestere.
“Pentru a exista investitori la bursa, acestia trebuie sa aiba niste economii. In recesiune nu cred ca putem spera ca vor exista persoane fizice care sa vina cu banii in piata de capital”, explica el.
Obisnuit inca de la inceput sa tranzactioneze pe cont propriu, pe o platforma online, Iancu spune ca nu ar fi dispus sa dea banii sai pe mana unui broker, nici daca nu ar mai avea timp sa se ocupe numai de investitiile sale.
“Sigur as gasi macar cateva ore pe saptamana ca sa analizez companiile si sa iau deciziile, chiar daca nu as mai face eu tranzactiile”.
Scenarii de investitor
In ce priveste viitorul Bursei, Iancu nu este foarte optimist. El ia in calcul posibilitatea ca, in viitor, bursa romaneasca sa ajunga la un nivel foarte redus, cu un numar foarte mic de investitori si sa nu mai ofere multe posibilitati. “Nu va fi o disparitie brusca, ci una lenta si dureroasa”.In opinia sa, in acest an, economia romaneasca va scadea, din cauza deficitului bugetar enorm care trebuie corectat.
“Bursa o sa depinda mai mult de evolutiile pietelor straine, ma astept la scaderi in prima parte a anului. Apoi, daca statele dezvoltate vor confirma iesirea din recesiune, vom vedea cresteri si la BVB. Insa, nu cred ca vom corela perfect si cresterile de pe marile piete, pentru ca la noi sunt inca dezechilibre foarte mari in economie, ce vor avea efecte si cifra de afaceri a companiilor si in pretul de tranzactionare la bursa”, explica investitorul.
El spune ca, daca ar gasi oportunitati la fel de bune ca la BVB pe pietele externe, ar merge acolo. Dar a studiat Bursa din Polonia si multe companii listate, iar indicatorii financiari nu sunt la fel de atractivi.
“BVB e cea mai ieftina bursa din Europa, cu un potential mare de crestere, dar si un risc pe masura”. Iancu spune ca am putea avea o crestere pe Bursa, daca am avea semne ale revenirii pe crestere a economiei in Romania.
„Dar investitorii nu cred in declaratiile demagogice ale politicienilor, mai importante sunt cifrele, un deficit bugetar de 8% in 2009 si o scadere a cheltuielilor bugetare in 2010 va face ca economia sa ramana in recesiune. Apoi, in 2010 deficitul bugetar prognozat de 6% este foarte mare si in 2011 va fi necesara o noua reducere a cheltuielilor care va indreptata si mai mult momentul iesirii din recesiune. Inclin sa cred ca in urmatorii 2-3 ani economia romaneasca isi va continua recesiunea timp in care vom auzi de la guvernanti acelasi text ‹‹reducem cheltuielile, dar de maine iesim din recesiune››”.
Iancu spune ca evolutia bursei nu se va desprinde de mediul politic, deoarece mediul economic este influentat de deciziile guvernamentale.
In concluzie, Daniel Iancu este un investitor pasionat de bursa, multumit de performantele de pana acum, dar dezamagit de evolutia pietei de capital in ansamblu, ca adancime si dezvoltare.
El spune ca se poate trai din Bursa in Romania, “undeva la medie” dar depinde de suma investita. Se compenseaza, in anii buni, veniturile sunt peste medie, iar in cei mai slabi, sub acest nivel.
