O achizitie pare o solutie mai eficienta
Cu siguranta, depinde mult de situatia concreta la care ne referim. Intr-o perioada de criza, ceea ce este deja “construit” costa in general mai putin decat o afacere in stadiul de proiect. Cu alte cuvinte, o achizitie a unei afaceri existente pare o solutie mai eficienta decat pornirea unui business de la zero, cu conditia sa existe resursele financiare necesare unei achizitii, spune Ghenea (foto).
“As face o paralela simpla cu zona de real-estate in aceasta perioada de criza: dumneavoastra ce ati cumpara acum, daca ati avea banii pentru o casa? Ati cumpara o casa deja construita (si la care proprietarul, neavand cumparatori intr-o perioada de criza, cu siguranta va va oferi un discount semnificativ de la pretul cerut initial), sau ati achizitiona o casa aflata doar in stadiul de proiect (si care fiind doar un proiect, prezinta multe riscuri si necunoscute)? Eu unul as cumpara casa deja construita, chiar daca nu a fost construita perfect si trebuie eventual renovata sau necesita reparatii, deoarece daca dau banii pentru o casa in proiect, nu stiu cand si daca va mai fi finalizata acea casa, nu stiu cum va arata de fapt la sfarsit si cat de functionala va fi, nu stiu nici macar cat va mai costa, mai ales daca o fac in regie proprie si poate costurile estimate initial se vor dovedi mult mai mici decat cele reale”, explica antreprenorul.
De aici si pana la comparatia cu achizitia unei companii existente versus un proiect start-up nu mai e decat un pas, subliniaza Ghenea, pentru a intelege de ce intr-o asemenea perioada este de preferat preluarea si restructurarea unei afaceri existente, decat a unui business nou.
“La fel ca in “alegoria” anterioara pe tema real-estate, o achizitie a unui business existent presupune in primul rand un audit foarte atent care sa identifice punctele tari si punctele slabe ale afacerii (ca o expertiza a unei case deja construite, pentru a identifica viciile de constructie, chiar cele ascunse)”.
De la aceasta analiza initiala, comparabila cu o analiza SWOT - care reprezinta un proces foarte simplu ce poate oferi intelegere foarte profunda a problemelor potentiale si critice care pot afecta o afacere - ar trebui sa porneasca si un plan foarte clar de restructurare a afacerii, care trebuie agreat inca inainte de achizitia propriu-zisa - nu cumperi o casa cu probleme de constructie pana nu stii ce mai trebuie reparat si cat de va costa, este de parere Ghenea. Apoi, dupa achizitie, trebuie ca planul de restructurare sa fie cat mai bine executat. Daca aceste etape sunt bine parcurse, poate fi o achizitie de succes.
“Similar, in cazul unui start-up, trebuie sa existe o analiza a business-ului propus. Din pacate, spre deosebire de situatia achizitiei, unde auditul si analiza se fac pe un caz foarte specific, al unei afaceri existente, cu o istorie, cu niste rezultate financiare, etc., in cazul acesta al unui start-up, analiza nu se poate face decat pe presupuneri si pe informatii de tip benchmarking. Apoi trebuie facuta o strategie pe baza acestei analize si un plan de actiune care sa urmareasca strategia respectiva. Iar la final, acest plan trebuie executat cat mai bine.”
“As face o paralela simpla cu zona de real-estate in aceasta perioada de criza: dumneavoastra ce ati cumpara acum, daca ati avea banii pentru o casa? Ati cumpara o casa deja construita (si la care proprietarul, neavand cumparatori intr-o perioada de criza, cu siguranta va va oferi un discount semnificativ de la pretul cerut initial), sau ati achizitiona o casa aflata doar in stadiul de proiect (si care fiind doar un proiect, prezinta multe riscuri si necunoscute)? Eu unul as cumpara casa deja construita, chiar daca nu a fost construita perfect si trebuie eventual renovata sau necesita reparatii, deoarece daca dau banii pentru o casa in proiect, nu stiu cand si daca va mai fi finalizata acea casa, nu stiu cum va arata de fapt la sfarsit si cat de functionala va fi, nu stiu nici macar cat va mai costa, mai ales daca o fac in regie proprie si poate costurile estimate initial se vor dovedi mult mai mici decat cele reale”, explica antreprenorul.
De aici si pana la comparatia cu achizitia unei companii existente versus un proiect start-up nu mai e decat un pas, subliniaza Ghenea, pentru a intelege de ce intr-o asemenea perioada este de preferat preluarea si restructurarea unei afaceri existente, decat a unui business nou.
“La fel ca in “alegoria” anterioara pe tema real-estate, o achizitie a unui business existent presupune in primul rand un audit foarte atent care sa identifice punctele tari si punctele slabe ale afacerii (ca o expertiza a unei case deja construite, pentru a identifica viciile de constructie, chiar cele ascunse)”.
De la aceasta analiza initiala, comparabila cu o analiza SWOT - care reprezinta un proces foarte simplu ce poate oferi intelegere foarte profunda a problemelor potentiale si critice care pot afecta o afacere - ar trebui sa porneasca si un plan foarte clar de restructurare a afacerii, care trebuie agreat inca inainte de achizitia propriu-zisa - nu cumperi o casa cu probleme de constructie pana nu stii ce mai trebuie reparat si cat de va costa, este de parere Ghenea. Apoi, dupa achizitie, trebuie ca planul de restructurare sa fie cat mai bine executat. Daca aceste etape sunt bine parcurse, poate fi o achizitie de succes.
“Similar, in cazul unui start-up, trebuie sa existe o analiza a business-ului propus. Din pacate, spre deosebire de situatia achizitiei, unde auditul si analiza se fac pe un caz foarte specific, al unei afaceri existente, cu o istorie, cu niste rezultate financiare, etc., in cazul acesta al unui start-up, analiza nu se poate face decat pe presupuneri si pe informatii de tip benchmarking. Apoi trebuie facuta o strategie pe baza acestei analize si un plan de actiune care sa urmareasca strategia respectiva. Iar la final, acest plan trebuie executat cat mai bine.”
Avantaje si dezavantaje implicate de un start-up vs. o achizitie
Conform opiniei lui Marius Ghenea, un start-up iti da, teoretic, mult mai multa flexibilitate. Luand ca exemplu ideea antreprenorului, cand iti “construiesti casa” de la zero, ai mai multa libertate de a gandi aceasta casa decat atunci cand cumperi o constructie deja realizata si trebuie sa accepti constrangerile impuse de planul primului “constructor”, deoarece grinzile spre exemplu nu prea mai pot fi modificate, respectiv modelul de afaceri este deja bine definit si nu mai poate fi usor modificat, el fiind o “structura de rezistenta” pentru afacere.
Avantajele simple ale unei achizitii intr-o perioada de criza sunt, dupa parerea business angel-ului, urmatoarele:
1. Costul mai mic de intrare in business fata de un start-up de acelasi nivel si in acelasi domeniu.
2. Timpul mai scurt in care poti ajunge la rezultate de piata, pentru ca nu incepi de la zero, incepi pe o baza existena, fie ea si fragila sau sub-optimala).
3. Un grad mai redus de risc al investitiei. Teoretic, stii deja in ce investesti, stii ce nu a mers in acea companie si ce trebuie schimbat, pe cand la un start-up, toate aceste lucruri sunt numai niste presupuneri bazate mai mult pe fler antreprenorial decat pe o istorie de business.
De cealalta parte, dezavantajele importante implicate de aceeasi comparatie dintre achizitie si start-up sunt:
1. Flexibilitatea mult redusa a remodelarii unui proiect de achizitie fata de un start-up. Foarte multe elemente, de la brand si pana la activele fixe achizitionate sunt deja un “dat” pe care trebuie sa il utilizezi asa cum e sau sa incerci sa il schimbi, dar numai daca nu implica niste costuri prea mari fata de rezultatele schimbarii.
2. Problemele organizationale tip “legacy”. Intr-o achizitie, raman tot felul de “fantome” si de “schelete” in compania achizitionata, de care poate fi dificil si costisitor sa scapi cu adevarat.
Intrebat in ce domeniu s-ar inregistra cele mai bune rezultate pe termen lung in cazul ipotetic in care situatia economica actuala ar fi un moment prielnic pentru a da start-ul unui business de la zero, Ghenea considera ca nu putem prevedea cu adevarat care vor fi zonele de business exceptionale in care s-ar putea investi: “este ca si cand am vorbi despre incalzirea globala, pentru ca, in acest caz, ar aparea cel putin trei probleme inerente in business”. Potrivit antreprenorului, acestea ar fi:
1. Ciclicitatea domeniilor de business atat la scara locala (nationala, regionala) cat si la scara globala. Cand barilul de petrol ajunsese la 150 dolari, evident se presupunea ca acesta va fi cel mai important business mondial pe termen lung, tinand cont si de presupusa epuizare a resurselor energetice fosile in urmatoarele cateva zeci de ani; acum, doar un an mai tarziu si la 100 dolari mai putin pe baril, privim lucrurile intr-un alt mod.
2. Problema regulii de business care spune ca intensificarea competitiei intr-un domeniu este direct proportionala cu randamentul (deci cu rezultatele) acelui domeniu. Mai pe romaneste, daca un anumit segment de business merge foarte bine, vor aparea si se vor dezvolta foarte multe companii in acel domeniu in urmatoarea perioada, pana cand oferta va fi atat de mare pe piata, incat randamentul va incepe sa scada. Se intampla si invers, insa - companiile ies din domenii de business care nu mai aduc randament, si pe acest trend invers proportional, se ajunge la o echilibrare, pentru ca raman mai putini jucatori care isi impart aceeasi piata.
3. Problema “baloanelor” si efectul negativ al acestora (explozia baloanelor economice). Aceste baloane pot fi sectoriale (de exemplu, in zona de real-estate sau dot-com) sau generale (asa cum s-a intamplat inainte de 1929 sau inainte de aceasta criza); poti sa intri intr-un domeniu cu asteptari mari de termen lung, el sa performeze excelent dar sa intre intr-un asemenea balon si sa ramai in business-ul respectiv si cand balonul se sparge poate insemna o catastrofa, considera presedintele Fit Distribution.
Avantajele simple ale unei achizitii intr-o perioada de criza sunt, dupa parerea business angel-ului, urmatoarele:
1. Costul mai mic de intrare in business fata de un start-up de acelasi nivel si in acelasi domeniu.
2. Timpul mai scurt in care poti ajunge la rezultate de piata, pentru ca nu incepi de la zero, incepi pe o baza existena, fie ea si fragila sau sub-optimala).
3. Un grad mai redus de risc al investitiei. Teoretic, stii deja in ce investesti, stii ce nu a mers in acea companie si ce trebuie schimbat, pe cand la un start-up, toate aceste lucruri sunt numai niste presupuneri bazate mai mult pe fler antreprenorial decat pe o istorie de business.
De cealalta parte, dezavantajele importante implicate de aceeasi comparatie dintre achizitie si start-up sunt:
1. Flexibilitatea mult redusa a remodelarii unui proiect de achizitie fata de un start-up. Foarte multe elemente, de la brand si pana la activele fixe achizitionate sunt deja un “dat” pe care trebuie sa il utilizezi asa cum e sau sa incerci sa il schimbi, dar numai daca nu implica niste costuri prea mari fata de rezultatele schimbarii.
2. Problemele organizationale tip “legacy”. Intr-o achizitie, raman tot felul de “fantome” si de “schelete” in compania achizitionata, de care poate fi dificil si costisitor sa scapi cu adevarat.
Intrebat in ce domeniu s-ar inregistra cele mai bune rezultate pe termen lung in cazul ipotetic in care situatia economica actuala ar fi un moment prielnic pentru a da start-ul unui business de la zero, Ghenea considera ca nu putem prevedea cu adevarat care vor fi zonele de business exceptionale in care s-ar putea investi: “este ca si cand am vorbi despre incalzirea globala, pentru ca, in acest caz, ar aparea cel putin trei probleme inerente in business”. Potrivit antreprenorului, acestea ar fi:
1. Ciclicitatea domeniilor de business atat la scara locala (nationala, regionala) cat si la scara globala. Cand barilul de petrol ajunsese la 150 dolari, evident se presupunea ca acesta va fi cel mai important business mondial pe termen lung, tinand cont si de presupusa epuizare a resurselor energetice fosile in urmatoarele cateva zeci de ani; acum, doar un an mai tarziu si la 100 dolari mai putin pe baril, privim lucrurile intr-un alt mod.
2. Problema regulii de business care spune ca intensificarea competitiei intr-un domeniu este direct proportionala cu randamentul (deci cu rezultatele) acelui domeniu. Mai pe romaneste, daca un anumit segment de business merge foarte bine, vor aparea si se vor dezvolta foarte multe companii in acel domeniu in urmatoarea perioada, pana cand oferta va fi atat de mare pe piata, incat randamentul va incepe sa scada. Se intampla si invers, insa - companiile ies din domenii de business care nu mai aduc randament, si pe acest trend invers proportional, se ajunge la o echilibrare, pentru ca raman mai putini jucatori care isi impart aceeasi piata.
3. Problema “baloanelor” si efectul negativ al acestora (explozia baloanelor economice). Aceste baloane pot fi sectoriale (de exemplu, in zona de real-estate sau dot-com) sau generale (asa cum s-a intamplat inainte de 1929 sau inainte de aceasta criza); poti sa intri intr-un domeniu cu asteptari mari de termen lung, el sa performeze excelent dar sa intre intr-un asemenea balon si sa ramai in business-ul respectiv si cand balonul se sparge poate insemna o catastrofa, considera presedintele Fit Distribution.
Riscuri si sfaturi de business
De obicei, indiferent ca e criza sau nu, riscuri pot aparea pentru mai toate business-urile noi.
Ele sunt cu atat mai mari intr-o perioada de criza si sunt uriase pentru un business nou care intra intr-o zona de piata deja aglomerata (cum ar fi comertul online cu produse IT in Romania in acest moment) sau intr-o piata in descrestere/contractie rapida (electrocasnice) sau pe o piata extrem de competitiva. “Nu inseamna ca de la inceput putem pune “stampila” esec pe un start-up doar pentru ca merge impotriva regulilor teoretice enuntate aici sau ca merge “impotriva curentului”. E posibil ca acel start-up sa fi gasit acea idee de business de tipul “una la un milion” care, chiar intrand intr-o piata existenta aglomerata, contractata sau hiper-competitiva, vine cu o solutie noua care poate ajuta acel start-up sa castige cota de piata sau chiar sa creeze o piata total noua. Din pacate, sunt foarte putine idei de tip “Google” care mai sunt disponibile in prezent, asa ca o asemenea situatie este destul de improbabila…”, sustine Ghenea.
Potrivit acestuia, domeniile cu cele mai multe falimente in aceasta perioada vor fi retail-ul, dar si constructiile si imobiliarele. Asta nu inseamna, insa, ca alte domenii nu ar putea inregistra falimente - “este o chestiune logica sa astepti cele mai multe situatii de default exact in acele zone de business care s-au dezvoltat cel mai mult in ultimii ani in Romania, pe fondul boom-ului economic, zone care, in plus, sunt foarte putin reglementate (spre deosebire de banci, telecom sau industria auto), si, ca urmare a acestui fapt, s-au dezvoltat destul de neuniform si uneori extrem de oportunistic, ceea ce face si caderea lor acum mai rapida si mai brutala”.
Daca o persoana dispune de suma de 25.000 euro, in ce ar putea investi acesti bani in momentul actual? “In principiu, in mediul de business actual mi-e foarte greu sa gasesc un proiect care sa se poata finanta numai cu 25.000 euro, mi se pare o suma mult prea mica pentru majoritatea proiectelor start-up tipice”, spune seful magazinului online PcFun.ro.
De asemenea, spune acesta, “stiu ca multe dintre ele nu au nevoie nici macar de 25.000 euro in prima zi, insa trebuie gandit un plan de cash-flow cel putin pe primul an, asa ca suma totala necesara e in principiu semnificativ mai mare. Singurele afaceri care ar putea sa nu solicite un capital de pornire mai mare decat suma respectiva sunt in opinia mea cele care nu au deloc nevoie de capital, respectiv cele de consultanta sau de servicii profesionale, unde ceea ce se vinde ca serviciu este de fapt inteligenta. In aceste situatii, nu este nevoie de capital sub forma de cash, in schimb e nevoie de mult capital intangibil, in mod concret de experienta consultantilor care ar fi parteneri in afacerea respectiva si de un networking profesional si social foarte bun al acestora.”
Celor care doresc sa investeasca intr-o afacere noua sau sa cumpere o companie de pe piata in prezent, Ghenea le spune ca este necesar sa fie atenti in primul rand la strategia de dezvoltare pe care o aplica afacerii, indiferent de statutul ei – achizitie sau start-up. Trebuie vazut daca strategia de dezvoltare corespunde cu aceasta perioada de criza sau daca raspunde suficient de bine provocarilor pe care criza le-a pus in fata business-ului. Iar daca strategia respectiva nu raspunde suficient de bine acestor provocari, s-ar putea ca afacerea sa nu supravietuiasca crizei economice actuale: “Si atunci degeaba s-au facut strategii si planuri pe cinci ani, daca nu ii supravietuim primului sau celui de-al doilea an”.
Antreprenorul roman ii sfatuieste pe cei care vor sa inceapa o afacere sa se gandeasca de doua ori inainte de a face acest lucru, deoarece e posibil ca varianta cea mai buna pe care o au in prezent, legat de aceasta situatie, sa fie amanarea unei idei de start-up pentru o perioada mai buna din punct de vedere economic si financiar.
Iar daca acestia sunt oricum hotarati sa inceapa un business in momentul de fata, Ghenea le recomanda sa se concentreze in principal pe planul de cash-flow, deoarece, pe termen scurt si mediu, nu problema profitabilitatii sau a cresterii este importanta pentru acel start-up, ci a “supravietuirii” - “iar o companie supravietuieste numai atata timp cat reuseste sa ramana pe un cash-flow total pozitiv la sfarsitul fiecarei perioade”, concluzioneaza Marius Ghenea.
Ele sunt cu atat mai mari intr-o perioada de criza si sunt uriase pentru un business nou care intra intr-o zona de piata deja aglomerata (cum ar fi comertul online cu produse IT in Romania in acest moment) sau intr-o piata in descrestere/contractie rapida (electrocasnice) sau pe o piata extrem de competitiva. “Nu inseamna ca de la inceput putem pune “stampila” esec pe un start-up doar pentru ca merge impotriva regulilor teoretice enuntate aici sau ca merge “impotriva curentului”. E posibil ca acel start-up sa fi gasit acea idee de business de tipul “una la un milion” care, chiar intrand intr-o piata existenta aglomerata, contractata sau hiper-competitiva, vine cu o solutie noua care poate ajuta acel start-up sa castige cota de piata sau chiar sa creeze o piata total noua. Din pacate, sunt foarte putine idei de tip “Google” care mai sunt disponibile in prezent, asa ca o asemenea situatie este destul de improbabila…”, sustine Ghenea.
Potrivit acestuia, domeniile cu cele mai multe falimente in aceasta perioada vor fi retail-ul, dar si constructiile si imobiliarele. Asta nu inseamna, insa, ca alte domenii nu ar putea inregistra falimente - “este o chestiune logica sa astepti cele mai multe situatii de default exact in acele zone de business care s-au dezvoltat cel mai mult in ultimii ani in Romania, pe fondul boom-ului economic, zone care, in plus, sunt foarte putin reglementate (spre deosebire de banci, telecom sau industria auto), si, ca urmare a acestui fapt, s-au dezvoltat destul de neuniform si uneori extrem de oportunistic, ceea ce face si caderea lor acum mai rapida si mai brutala”.
Daca o persoana dispune de suma de 25.000 euro, in ce ar putea investi acesti bani in momentul actual? “In principiu, in mediul de business actual mi-e foarte greu sa gasesc un proiect care sa se poata finanta numai cu 25.000 euro, mi se pare o suma mult prea mica pentru majoritatea proiectelor start-up tipice”, spune seful magazinului online PcFun.ro.
De asemenea, spune acesta, “stiu ca multe dintre ele nu au nevoie nici macar de 25.000 euro in prima zi, insa trebuie gandit un plan de cash-flow cel putin pe primul an, asa ca suma totala necesara e in principiu semnificativ mai mare. Singurele afaceri care ar putea sa nu solicite un capital de pornire mai mare decat suma respectiva sunt in opinia mea cele care nu au deloc nevoie de capital, respectiv cele de consultanta sau de servicii profesionale, unde ceea ce se vinde ca serviciu este de fapt inteligenta. In aceste situatii, nu este nevoie de capital sub forma de cash, in schimb e nevoie de mult capital intangibil, in mod concret de experienta consultantilor care ar fi parteneri in afacerea respectiva si de un networking profesional si social foarte bun al acestora.”
Celor care doresc sa investeasca intr-o afacere noua sau sa cumpere o companie de pe piata in prezent, Ghenea le spune ca este necesar sa fie atenti in primul rand la strategia de dezvoltare pe care o aplica afacerii, indiferent de statutul ei – achizitie sau start-up. Trebuie vazut daca strategia de dezvoltare corespunde cu aceasta perioada de criza sau daca raspunde suficient de bine provocarilor pe care criza le-a pus in fata business-ului. Iar daca strategia respectiva nu raspunde suficient de bine acestor provocari, s-ar putea ca afacerea sa nu supravietuiasca crizei economice actuale: “Si atunci degeaba s-au facut strategii si planuri pe cinci ani, daca nu ii supravietuim primului sau celui de-al doilea an”.
Antreprenorul roman ii sfatuieste pe cei care vor sa inceapa o afacere sa se gandeasca de doua ori inainte de a face acest lucru, deoarece e posibil ca varianta cea mai buna pe care o au in prezent, legat de aceasta situatie, sa fie amanarea unei idei de start-up pentru o perioada mai buna din punct de vedere economic si financiar.
Iar daca acestia sunt oricum hotarati sa inceapa un business in momentul de fata, Ghenea le recomanda sa se concentreze in principal pe planul de cash-flow, deoarece, pe termen scurt si mediu, nu problema profitabilitatii sau a cresterii este importanta pentru acel start-up, ci a “supravietuirii” - “iar o companie supravietuieste numai atata timp cat reuseste sa ramana pe un cash-flow total pozitiv la sfarsitul fiecarei perioade”, concluzioneaza Marius Ghenea.
