Acest articol face parte din campania "Academia broker", un proiect editorial care isi propune sa aduca un plus de educatie si detalii despre o piata financiara mult prea des privita cu indoiala de catre romani.

Un sondaj realizat de compania financiara Genworth Financial, si citat de bankrate.com, arata ca mai putin de jumatate dintre adultii americani cauta in mod activ informatii care tin de educatia financiara. Principalul motiv pentru abordarea pasiva este… “teama” de bani. Astfel, 45% dintre respondenti spune ca sunt intimidati de complexitatea instrumentelor financiare.

“Dezvoltarea unui plan financiar, sau a unui plan care sa aiba ca tinta economiile la pensionare, poate sa fie ceva descurajator si adesea americanii nu stiu de unde sa inceapa. O strategie care s-a dovedit ca functioneaza este aceea de a incepe cu pasi mici sau, mai exact, cu realizarea doar a unei parti din acest plan”, spune Suly Salazar-Layton, director in cadrul Genworth.

“O ora petrecuta intr-o zi incercand sa asimilezi cunostintele necesare care sa iti faca viata, familia si banii mai siguri, te va ajuta enorm pe termen lung”, adauga Barbara Nusbaum, psiholog si trainer de finante personale.

Expertii se dau cu capul de pereti si nu inteleg de ce educatia financiara nu se “prinde” de populatie

Un alt sondaj, realizat de data aceasta de Fundatia Nationala Americana pentru Consultanta de Credit, arata ca 61% dintre americani nu au un buget stabilit. In privinta increderi, 41% dintre persoanele care au participat si-au acordat notele C, D sau F (F reprezinta minimul absolut) evaluandu-si propriile cunostinte financiare.

“Timp de decenii ne-am batut capul de pereti”, spune Gail Cunningham, purtatoare de cuvant a fundatiei, citata de CNBC.

Care este atunci problema? Parerile expertilor sunt impartiti. Este posibil ca progresul “alfabetizarii” financiare sa aiba nevoie pur si simplu de foarte mult timp. “Nu dam lectii de educatie financiara si apoi lumea pur si simplu fuge la birou si isi schimba automat comportamentul financiar. Nu asa functioneaza procesul”, spune Annamaria Lusardi, profesor in cadrul George Washington University School of Business.

Citeste si:

Lusardi compara situatia cu binecunoscutele campanii anti-fumat, care au avut nevoie de extrem de mult timp pentru a incepe sa genereze rezultate cu adevarat notabile.

“Au fost costuri foarte mari asociate persoanelor care au avut nevoie de tratamente medicinale de durata, insa in ciuda avertismentelor venite chiar de la medici si in ciuda numarului foarte mare de campanii, iata de cat timp am avut nevoie pentru a reduce fumatul”, mentioneaza Annamaria Lusardi.

Ce este mai important: marketingul financiar sau educatia financiara?

Evident, timpul necesar este unul dintre motivele pentru care efectele educatiei financiare nu sunt vizibile imediat.

Totusi, se mai pune problema si sumelor investite in educatie: un studiu al Biroului American pentru Protectia Consumatorilor Financiari a relevat ca un total de 670 mil. dolari (2 dolari/cetatean american) au fost cheltuiti pe an in SUA pentru proiecte educationale, banii provenind din orice sursa (ONG-uri, companii si institutii guvernamentale). Firmele de servicii financiare au contribuit cu aproximativ 160 mil. dolari la aceasta suma.

De cealalta parte, aceleasi firme financiare au cheltuit 17 MILIARDE de dolari anual pe servicii de marketing prin care sa promoveze produse financiare adresate consumatorilor, adica 54 dolari/cetatean american, o diferenta incredibila in comparatie cu sumele rezervate educatiei.

Avand in vedere o asemenea disparitate, este destul de posibil ca mesajele educationale simple sa fie pur si simplu inghitite de valul de reclame si sloganuri care promit un profit rapid si castiguri care in realitate sun putin probabile.

Sursa foto: Shutterstock