In cele din urma, dorinta Elenei de a avea libertatea propriilor proiecte a adus-o in punctul de a accepta provocarea unui business, FizteQ Solutions. Din start, cei doi au inceput cu gandul de a evita piata din Romania. "Ne-am saturat de toate complicatiile de aici. Clientii din Romania nu inteleg ca, daca vrei calitate, trebuie sa platesti. Asa ca am zis ca mai bine lucram cu strainatatea. Avem un partener in Emirate alaturi de care am negociat mai multe contracte pentru inceput", a spus Andrei intr-un interviu pentru platforma Oamenii din Spatele Codului.

Totusi, intrucat lucrurile se miscau destul de incet si in Emirate, mai ales cand se intra in prioada de Ramadan, cei doi fondatori au inceput sa accepte si cativa clienti din Romania, atent selectionati. "Nu facem site-uri de prezentare, ci platforme mai complexe, website-uri cu aplicatii mobile in acelasi timp", a explicat Andrei.

O buna parte din business vine din outsourcing, firme care decid sa isi externalizeze dezvoltarea de software, dar sunt si clienti care au fost lasati balta de echipa de programare si au apelat la FizteQ pentru a le termina proiectul. In paralel, cei doi programatori incearca sa lucreze si la propriile proiecte, in general aplicatii mobile. De asemenea, Andrei si Elena se gandesc sa isi extinda activitatea si in directia cursurilor de project management, avand in vedere ca Elena are experienta de ani buni in corporatii, fix pe aceasta nisa.

Primii pasi in programare: doua trasee opuse, care s-au intersectat in cele din urma

Andrei a inceput sa programeze inca din clasa I, cu Visual Basic, si a fost "freelancer de cand se stie". Din liceu a inceput primele proiecte, iar unul dintre partenerii de atunci ii este si astazi, dupa 10 ani, client.

De programarea web "a dat" in 2002, apoi, in 2005, a invatat PHP si de aici a evoluat in tot ceea ce face astazi. Acum este un coder full stack, pornind de la HTML si baze de date si pana la Java Script si toate librariile importante.

Elena vine din corporatie, a lucrat in mai multe echipe - inclusiv la eMAG, unde a ajuns scrum master si team lead. A vrut insa sa simta ca are proiectul propriu si asa a luat calea antreprenoriatului.

Ca team lead crezi ca este proiectul tau, insa nu este chiar asa. Toate cerintele vin de la business si nu poti sa faci imbunatatiri asa cum vrei tu. Asa ca am vrut sa am proiectul meu - Elena Mainerici

"Initial pare mai simplu intr-o firma mica, pentru ca ai libertate. In corporatie aveai pe cineva deasupra, aveai o echipa si primeai feedback. Acum trebuie sa invat sa imi controlez singura acea libertate", recunoaste Elena.

Ca software developer a lucrat in Python si cand a ajuns la eMAG a trecut pe PHP, reusind totusi sa-si convinga echipa din eMAG sa invete si Python si sa rescrie un proiect intern.

La Fizteq, deocamdata cei doi coderi nu au avut ocazia sa foloseasca Python, pentru ca pe web se preteaza mai putin folosirea acestui limbaj inca prea putin popular in Romania. "Framework-urile de Python sunt mai complexe si nu sunt la fel de bine dezvoltate pe partea de web".

In plus, spune Andrei, cel mai ieftin hosting este Linux cu PHP. "Clientii, chiar daca nu se pricep, vad ca un server de Linux cu PHP costa intre 2 si 5 euro pe luna, fata de un server dedicat pe care iti pui Python unde ajunge la 10-12 euro. Atunci, alegerea este simpla. Pe client nu il intereseaza in ce faci serverul, trebuie sa mearga, dar cere si cea mai ieftina solutie pentru el", explica Andrei.

Cat de mult a contat scoala in cariera de software developer

Ca autodidact, Andrei Neamtu a invatat algoritmi din practica si din resursele de pe Internet. Acum, recunoaste ca i-ar lua mai putin de o luna sa invete un nou limbaj de programare "Daca stii sa gandesti, sintaxa o cauti usor. Si acum ma uit la unele functii in manual, pentru ca nu ai cum sa le retii pe toate, dar trebuie sa ai o gandire de programator formata, sa stii sa structurezi un program", precizeaza co-fondatorul FizteQ.

Acum sunt foarte multe librarii in orice limbaj si nu mai este nevoie sa reinventezi roata din multe puncte de vedere - Elena Mainerici

Insa, cei doi coderi nu recomanda nimanui sa inceapa programarea prin invatarea de framework-uri, desi forum-urile sunt pline de mesaje in acest sens, cu incepatori care cer recomandari de framework-uri pe care sa le deprinda repede.

"Absolut toata lumea sugereaza sa nu incepi asa. Framework-ul il folosesti in momentul in care stii ce face in spate cu librariile. Daca nu intelegi de la inceput, degeaba il folosesti, pentru ca nu o sa faci ceva eficient acolo, oricat te-ai chinui", explica Andrei.

Elena sustine ca aceasta abordare simplista de a invata programare este ca atunci cand inveti inmultirea fara sa inveti adunarea.

In ceea ce priveste algoritmii, cei doi fondatori sunt la fel de diferiti. Andrei nu a facut la Politehnica prea multa informatica, ci matematica si fizica (la facultatea de Stiinte Aplicate), asa ca a invatat singur algoritmi, din experienta si prin documentare de pe net. Elena, pe de alta parte, a invatat algoritmi in facultatea de Matematica - Informatica din cadrul Universitatii.

Manualele din liceu erau ca sa iti ofere un minim de cunostinte. Daca vroiai sa faci ceva mai departe, faceai singur, nu asteptai dupa scoala - Andrei

"In facultate invatam si multe teorii foarte vechi, de 20-30 de ani, care nu prea mai au ce cauta in programa scolara. Aveam un profesor de 80 si ceva de ani, care avea un fel de matematica proprie, cu niste semne abstracte inventate de el. Am stat in sesiune 2-3 saptamani sa inteleg semnele, pentru ca apoi in doar 2-3 zile sa invat materia. Chestia asta nu ajuta in practica la absolut nimic", isi aminteste Elena.

Pe langa algoritmi, in anul 3 de facultate Elena a ales un optional de .NET, care a ajutat-o destul de mult, in timp ce la master a invatat baze de date, MySQL in principal. Totusi, ea a resimtit lipsa mai multor provocari practice, cum ar fi dezvoltarea unui proiect in care sa faca la cursuri un site sau o aplicatie.

Ca multi alti antreprenori din IT, Andrei a descoperit singur algoritmii si critica faptul ca scoala nu reuseste sa ofere o baza solida in ceea ce priveste informatica. El isi aminteste ca in clasa a 8-a, la ora de Atelier, profesorul care nu avea niciun fel de experienta in informatica a fost nevoit sa predea Pascal, ca partea a unei programe care (poate) nici azi nu este ancorata in realitate. "Era un om care nu cred ca avea 4 clase. Era intr-adevar un mester bun, dar nu avea nicio treaba cu informatica, citea doar dintr-o carte", a mai povestit Andrei.