"Nicio masă fără pește!"; "Nu e pește ca stavridu, nici echipă ca Rapidu'"; "La vulturul de mare cu peștele în gheare". Așa sunau câteva sloganuri grăitoare de pe vremea lui Ceaușescu, care ilustrau legătura dintre români și pește, un aliment cu care dictatorul voia să-i țină cât mai sănătoși pe români. De atunci și până acum flota de pescuit a României s-a restrâns însă masiv, în fapt atât de mult încât românii au ajuns să importe cam tot peștele pe care îl mănâncă. Un antreprenor român, fondatorul fermei piscicole de la Oașa, se opune însă acestei stări de fapte, motiv pentru care vrea ca cea mai mare parte a peștelui consumat de români - păstrăv, în cazul de față - să vină din producție autohtonă.
E ora 6 după amiaza pe lacul Oașa, la altitudinea de 1.400 de metri în Munţii Şureanu, la limita dintre judeţele Sibiu şi Alba, iar peisajul este atât de frumos încât pare că aici pescuiește însuși Dumnezeu. Barja înaintează încet pe oglinda lacului de acumulare și se apropie de cele 16 viviere pe care le deține în acest moment păstrăvăria de la Oașa, recent inagurată de un grup de întreprinzători, printre care și Vasile Todosia.
Păstrăvul, pește nobil în epoca Ceaușescu
Sacii cu furaje sunt pregătiți, iar în momentul în care mâinile celor care hrănesc păstrăvul aruncă mâncarea - hap!, sute de păstrăvi se bulucesc din apă pentru a prinde alimentele, creând bulbuci numeroși și masivi, asemeni unui jacuzzi vivant, creat chiar de pești.
Vasile Todosia, co-fondator al cooperativei Păstravul din țara ta, spune de altfel că înainte de '89, monopolul pe tot ce înseamnă creșterea păstrăvului era deținut de Romsilva.
Citeste si:
Astfel, conform acestuia, regia făcea undeva între 400 și 600 de tone pe an, numai că tot păstrăvul mergea către pile, relații, ș.a.m.d., iar consumatorul de rând ajungea foarte rar să mănânce un păstrăv dintr-o păstrăvărie.
Tot Todosia explică, pentru wall-street.ro, de ce: pentru că eram foarte mulți, 22 de milioane de suflete, iar conducătorii ne hrăneau cu macrou și șrot, în vreme ce păstrăvul rămânea un pește nobil.
Noi, ca români, am rămas cu ideea că păstrăvul este cel mai bun pește pe care poți să-l mănânci în România. De ce? Pentru că nu se găsea, sau se găsea pe sub mână și toată lumea și-l dorea.
Vasile Todosia, co-fondator al cooperativei Păstravul din țara ta
Antreprenorul spune însă că nu privește perioada respectivă cu nostalgie, dar afirmă, în schimb, că România avea "o flotă și o cotă". Acesta își susține de altfel afirmația prin faptul că regimul Ceaușescu aducea pește direct din ocean, motiv pentru care oamenii râvnesc și astăzi după păstrăvul "adevărat".
Citeste si:
Totodată, afirmă Todosia, de aici și explicația sloganului "Nicio masă fără pește", mai precis faptul că, pe lângă că avea nevoie ca populația să fie sănătoasă, regimul făcuse și o flotă care trebuia să producă.
Cum arată o zi din viața unui pescar la Oașa
"Chiar în momentul acela undiţa de la pupa i se încordă sub talpă, în locul unde îi făcuse sforii un nod, așa că lăsă vâslele din mână. Când prinse ferm sfoara în mâini şi începu să o tragă, simţi greutatea unui ton mic, ce se zbătea în undiţă. Zbaterea deveni tot mai puternică pe măsură ce strângea sfoara, iar bătrânul văzu răsărind din apă spinarea albastră a peştelui şi auriul de pe părţile laterale încă înainte să îl tragă peste copastie şi să-l arunce în barcă".
Așa descria o secvență de pescuit nimeni altul decât Hemingway, în celebrul său roman Bătrânul și marea. Cum arată însă o zi din viața unui pescar la Oașa?
Citeste si:
Tot Vasile Todosia explică: pescarul se trezește dimineața la ora 7.30, la 8 se duce, furajează cu mâncare specială, importată, foarte atent făcută, pentru că păstrăvul are un sistem de digestie foarte sensibil.
Iar după aceea pescarul poate să schimbe plase, să sorteze peștii, pentru că păstrăvii au nevoie la un anumit timp să fie sortați, în vreme ce, ulterior, după amiaza, furajează încă o dată, urmând ca de aproximativ două ori pe săptămână să iesă la pescuit.
Eu nu am avut niciodată probleme cu forța de muncă, fiindcă plătesc oamenii suficient de bine și le ofer suficiente facilități încât să fie motivați.
Vasile Todosia, co-fondator al cooperativei Păstravul din țara ta
Și mai uimitor însă este faptul că, așa cum tot Todosia explică, toată această activitate de pescuit, sortat și hrănit pești nu se face cu mai mult de 10 oameni, el scoțând în evidență în acest fel nivelul de eficiență la care a ajuns proaspăt lansata păstrăvărie de la Oașa.
Citeste si:
Costul cooperativei "Păstrăvul din țara ta"
Cât privește investițiile din această adevărată fabrică de păstrăv, din care cooperativa gândită de Todosia face inclusiv burgeri cu păstrăv, acesta spune că investiția a fost de 2.200.000 de euro, dintre care 1.400.000 de euro fonduri europene și restul investiții proprii.
Totodată, el afirmă că cifra de afaceri cumulată a întregii piețe a păstrăvului din România este de 16-20 de milioane de euro, cooperativa Păstrăvul din țara ta urmând să aibă 25% cotă de piață anul acesta.
Todosia nu uită să spună însă că își dorește ca afacerea pe care a creat-o să fie viabilă pe termen lung și foarte lung, cu alte cuvinte un business care să funcționeze și peste 50 de ani.
"Anul acesta se va duce la aproape de 5 milioane de euro cifra noastră de afaceri", explică antreprenorul, asigurând faptul că păstrăvul va fi livrat românilor prin circuitul obișnuit de retail la un preț sub 30 de lei kilogramul.
Citeste si:
De asemenea, acesta subliniază faptul că și-ar dori ca o parte cât mai mare din peștele românilor, în cazul de față păstrăvul, să vină cât mai mult din import.
Nu în ultimul rând, mai spune Vasile Todosia, ferma piscicolă de la Oașa va avea o capacitate anuală de 360 de tone, care se va extinde până la 800 de tone în următorii ani.
În concluzie, se poate spune că, indiferent dacă Dumnezeu pescuiește sau nu în lacul de la Oașa, acest loc a văzut multe și știe multe, încă de pe vremea lui Ceaușescu și până astăzi. Iar răspunsul la întrebarea dacă românii vor mânca în sfârșit mai mult pește produs în țară îl vom afla în viitorul apropiat.
Sursa foto: Wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
