Să spui că agricultura românească trece, de câțiva ani, printr-o perioadă nefastă, este pur și simplu o afirmație blândă. Iar dacă la seceta pronunțată și la creșterea prețurilor la inputuri fermierii români au mai făcut, cumva, față, concurența neloială a cerealelor ucrainene i-a destabilizat de-a dreptul. Concurență care, în ciuda promisiunilor autorităților că va fi stopată, dimpotrivă, continuă și mai intens, după cum arată Radu Mărtinescu, un tânăr fermier din Ciorăști, județul Vrancea.
Acesta are în exploatare, împreună cu tatăl și fratele său, alături de alți șase angajați, o fermă de aproximativ 950 de hectare pe care sunt cultivate în proporție de 40% culturi de primăvară, dintre care porumbul nu depășește 15%, în vreme ce pe restul de 60% sunt culturi de grâu, orz și lucernă.
Fermierul recunoaște însă că problemele pe care le întâmpină în activitate nu sunt puține, reamintind în acest sens problema secetei.
2022, cel mai prost an din istoria agriculturii
În acest sens Radu Mărtinescu amintește că deja din 2010 situația este catastrofală din acest punct de vedere, doar anul 2021 fiind, dacă se poate spune așa, un an de "pauză", când ferma a înregistrat producții normale, asemănătoare celor din restul țării.
Cât despre 2022, acesta spune că a fost cel mai prost an din istoria agriculturii, cel puțin în zona în care activează, unde s-a înregistrat, spre exemplu, o medie de 930 de kilograme de grâu pe fermă.
Citeste si:
Porumb cred că am adunat 7-8 tone cu totul, dar au fost fermieri care au recoltat și mai puțin decât mine. Cam asta a fost.
Radu Mărtinescu, fermier
Prin urmare, explică acesta, toate resursele fermei au fost alocate pentru anul 2023, an care nu a fost însă nici el prea deosebit, din moment ce 2023 ar fi fost considerat un an prost în urmă cu 10 ani.
Cât despre motivele pentru care lucrurile stau în acest fel, fermierul amintește grâul răsărit în ianuarie și ploile târzii din primăvară.
Despre acestea din urmă, de altfel, Radu Mărtinescu spune că, în momentul când acestea au venit, în sfârșit, în aprilie, nu a fost nimic semnificativ. Din contră, își amintește acesta, în loc de cantități de 50 de litri într-o zi, sau de 100 de litri în trei zile, cât ar fi avut nevoie, cantitățile de precipitații au fost de-a dreptul neglijabile, cu alte cuvinte ploi de 10-15 litri.
Citeste si:
Astfel, concluzionează acesta, când contextul era de așa manieră încât fermierii din zona sa ar fi putut să capitalizeze prețurile "puțin mai crescute" la cereale, aceștia nu au reușit să facă de fapt nimic.
Cerealele ucrainene nu dispar din România
La toate aceste probleme, însă, se adaugă în continuare cea a importurilor de cereale ucrainene ieftine, care nu au dispărut, deși autoritățile au promis exact contrariul.
Prin urmare, explică Radu Mărtinescu, producțiile mici și puține, cum au fost ele, nu puteau fi vândute nici măcar la prețul de 1 leu 40 la grâu, prețul în vigoare în perioada respectivă, pentru că veneau nestingherite tirurile din Ucraina cu 1 leu 20.
Acesta recunoaște însă că au și cei care cumpără această materie primă dreptatea lor. Astfel, spune el, atât timp cât contextul le permitea să cumpere materie primă cu 20-30% mai ieftin, el nu spune că este vreun sfânt și are "o etică imbatabilă" astfel încât să cumpere numai de la producători români.
Citeste si:
Fermierul subliniază, în acest sens, că și el, dacă ar fi avut posibilitatea, ar fi făcut la fel în locul lor.
Pe de altă parte, el acuză faptul că același lucru se întâmplă acum cu porumbul prin județele din nordul Moldovei.
Nestingheriți intră (ucrainenii, n.r.). Nicio secundă nu a fost măcar încetinit importul de cereale, și nu doar de cereale. Intră și zahăr, intră și sare, și ulei, și ne afectează pe toți. Merg pe șosea și văd tiruri ucrainene la greu. Mai am prieteni și prin Moldova și povestesc și ei același lucru. Cum să cumpere de la noi? Sunați fermieri din Constanța să vă zică cum portul este blocat de tiruri ucrainene.
Radu Mărtinescu, fermier
În concluzie, remarcă fermierul, acesta este contextul fermei și al zonei în care activează, așa că afacerea se vede pusă în fața faptului de a avea "totul semănat și nimic răsărit".
Citeste si:
Pe de altă parte, mai adaugă acesta, cum un necaz nu vine niciodată singur, autoritățile au renunțat la așa-numitele "privilegii fiscale" pentru angajații din agricultură, privilegii fiscale fiind o sintagmă despre care acesta recunoaște că este exagerată, dar care reprezenta o măsură care ajuta fermierii să poată să-și susțină anagjații cu carte de muncă pe toată perioada anului.
"Singurul efect al acestei măsuri va fi că va crește munca la negru, iar statul va încasa și mai puțini bani decât până acum", încheie Radu Mărtinescu.
Sursa foto: Arhiva personala Radu Mărtinescu
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
