Mitsubishi Eclipse Cross
Nostalgia - nu este doar numele unor evenimente ce se învârt în jurul muzicii populare în anii '90-'00 - dar și unul dintre motoarele din spatele revenirii unor nume celebre în peisajul auto al ultimilor ani. Mai mulți constructori mizează pe capitalul de imagine strâns, peste ani, de niște nume celebre din trecutul lor. Tocmai de aceea, vedem cum Jeep Wagoneer, Ford Bronco sau Toyota Supra sunt, din nou, pe piață. Toate acestea, așa cum subliniază și cei de la Business Insider, sunt exemple de succes, fiindcă producătorii au știut că trebuie să păstreze o rețetă familiară pentru un nume familiar. Tocmai de aceea noul Ford Bronco este, la fel ca cel din anii '70-'90, un SUV de teren cu un aspect robus, iar Jeep Wagoneer este un SUV de mari dimensiuni, la fel ca și Wagoneer-ul original din urmă cu 50 de ani. În mod similar, Toyota Supra a fost readusă în actualitate tot sub forma unui model sport cu două portiere, deși mai diminutiv în dimensiuni față de Supra aniilor '90.
Generația a doua a Mitsubishi Eclipse a devenit tot mai populară odată cu boom-ul „tuner culture” din anii '00, susținut de filmele Fast & Furious
Există, însă, și exemple de „așa nu” în goana marilor constructori de a nu se mai întrebuința în creșterea unui nume nou. Mitsubishi a refolosit un nume cunoscut din trecutul lor, Eclipse, care denumea, până în 2012, un coupe sportiv cu două locuri. Originalul Eclipse, lansat în 1989, a devenit cu adevărat popular odată cu lansarea generației a doua (1994-1999). În versiunea sa de top, GSX, Eclipse-ul avea tracțiune integrală și un motor de 2.000 cmc turbo cu patru cilindri în linie ce dezvolta 210 cai putere și 290 Nm. Mașina a fost printre starurile primului film din franciza Fast & Furious, un exemplar verde acaparând atenția în prima parte a peliculei din 2001 în mâinile lui Paul Walker.
Din 2018, Mitsubishi produce din nou o mașină sub numele Eclipse, dar, de această dată, este vorba de un crossover compact disponibil și cu propulsie hibridă (PHEV). Modelul face parte din oferta cu care japonezii încearcă să revină, puternic, pe mai multe piețe ale lumii, inclusiv cea din America, unde Mitsubishi va reveni în 2023. Ca parte a Alianței Renault-Nissan, Mitsubishi mizează tot mai mult pe electrificare, concentrându-se pe SUV-uri și crossovere, iar o mașină sportivă nu pare să fie în planurile niponilor care au eliminat complet din gamă și berlina Lancer.
Acura Integra
Acura Integra a fost, ca și Mitsubishi Eclipse, printre vedetele culturii de tuning a modelelor de origine japoneză care a fost pe val în America în urmă cu două decenii. Acest model, comercializat inițial sub sigla Honda, a ajuns în State sub brand-ul de lux american al mărcii nipone, Acura. Prima generație a fost lansată în 1985 (Intera Quint) în Japonia, iar, din 1986, a fost comercializată și în America în gama brand-ului Acura care era nou la acel moment. Primele trei generații ale modelului Integra au fost oferite atât ca și Coupe, cât și ca berlină. Abia la momentul lansării generației a patra, DC5, Honda a decis să comercializeze doar coupe-ul cu două uși care, însă, a fost vândut în SUA ca Acura RSX. Deși berlina a fost uitată, coupe-ul a rămas foarte popular, mai ales generația a treia și a patra.
Mulți au uitat că Integra a fost mai mereu disponibilă într-o variantă sedan deoarece mai toți adoră coupe-ul
În 2022, Acura a reintrodus modelul Integra (numele n-are legătură cu tracțiunea integrală) sub forma unei berline compacte. Echipată cu un motor de 1.500 cmc turbo V-Tec, Integra nouă aduce 200 de cai putere în varianta de bază, adică la fel de mult ca Integra Type S de la începutul aniilor '00. Va exista și o variantă sportivă Tyăe S a actualei generații, cu multe elemente de pe Civic Type R, dar mulți fani nu au fost mulțumiți că o Integra Coupe nu va fi lansată. Șeful Acura, Jon Ikeda, are motivele.
„Noi ne concentrăm pe nivelul de preț pe care-l putem obține, în raport cu toate comportamentele din piață. Pur și simplu, calculele n-au ieșit [pentru un Coupe]," a spus Ikeda într-o discuție cu Road & Track. „Chiar ne-am străduit să păstrăm în viață Civic-ul Coupe Si cu transmisie manuală și, dacă l-am mai fi avut și astăzi, poate că am fi avut mai multe opțiuni,” a mai spus acesta referindu-se la faptul că Civic-ul cu două uși nu a revenit pentru generația a 11-a a Civic-ului pe fondul vânzărilor slabe. Integra, ca și în trecut, împarte platforma cu Civic.
Ford Puma
Ford Puma este un crossover compact produs la Craiova, la fabrica Ford Otosan. Mașina se numără printre cele mai populare de pe piața autohtonă, iar o variantă hibridă de raliuri se numără printre vedetele din WRC. Cu toate acestea, numele Puma nu s-a legat, mereu, de formele unui baby-SUV citadine cu patru uși. În trecut, Ford a folosit acest nume și pe o mașină cu valențe sportive.
Ford Racing Puma a fost inspirat de conceptul ST160 prezentat la Geneva în 1999
Comercializat de Ford Europa timp de doar cinci ani (între 1997 și 2002), Ford-ul Puma a fost asamblat la fabrica Ford din Koln. Urmând limbajul de design „New Edge” devenit faimos pe Ka și Fiesta, Ian Callum (cel care a desenat și Aston Martin Vanquish) a născocit un design unde totul este oval: farurile, stopurile, gurile de aer din bot și cam orice altceva. În fond, anii '90 au fost anii rotunjimii supreme.
Sub toate aceste curbe se ascundea un layout timid cu tracțiune față, motorul fiind poziționat tot acolo. Cele mai puternice Ford Puma erau motorizate de agregatul Zetec de 1.679 cmc cu 16 valve ce dezvoltă 153 de cai putere și 162 Nm. În Marea Britanie, însă, a fost vândut și modelul special Racing Puma limitat la doar 500 de exemplare (toate modificate de Tickford). Cu o suspensie mai rigidă, diferențial cu alunecare limitată opțional, jante mai mari și frâne mai performante, Racing Puma avea cu 30 de cai putere mai mult decât orice alt model disponibil și ajungea de la 0 la 100 km/h în doar 7,8 secunde.
P.S. Puteam să includem Ford Mustang Mach-E în acest top, căci și acolo cei de la Ovalul Albastru au făcut o erezie lipind numele Mustang de un crossover electric, dar, așa cum veți vedea și pe slide-ul următor, Ford pare că a pornit un nou trend. Cert este că atât Puma, cât și Mustang Mach-E, sunt modele de succes.
Chevrolet Camaro SUV
În urmă cu câteva zile scriam despre planurile de viitor ale General Motors care includ lansarea brand-ului Corvette ca o entitate complet separată de Chevrolet, acest plan prefigurând și o întreagă gamă de modele sub numele Corvette. Se pare, însă, că nu doar Corvette-ul SUV și cel berlină vor duce la incendierea pupilelor faniilor cu ștate vechi, ci și Camaro-ul SUV. Ca și Corvette-ul cu gardă la sol generoasă, și Camaro-ul SUV nu este încă disponibil, dar mai multe surse dau de înțeles că el va fi disponibil din 2024 cu un preț de pornire de 50.000 de dolari.
Chevrolet Camaro a fost lansat în septembrie 1966 și a fost modificat adesea în primii 6-7 ani de existență
Chevrolet nu a confirmat, încă, informațiile apărute în media, dar, în marșul electrificării, n-ar fi exclusă această mutare, mai ales în contextul în care numele celui mai mare rival al Camaro-ului, Mustang, a ajuns deja pe un crossover electric. Cu alte cuvinte, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că un posibil Camaro SUV va fi electrificat. Toate acestea s-ar putea întâmpla deoarece Camaro este unul dintre cele mai cunoscute nume din istoria mărcii americane. Poza din acest slide este cu Blazer EV și este cu scop ilustrativ.
La origini, Camaro a fost răspunsul GM la pony car-ul celor de la Ford. Mustang-ul, lansat în 1964, a așteptat doi ani pentru ca Chevy să răspundă cu Camaro. Numele nu înseamnă, în fapt, nimic - este rezultatul unui brainstorming intern. Camaro-ul a rezistat, sub diverse forme, până în 2002, generația a patra (bazată pe platforma F-Body) fiind ultima pentru o perioadă de opt ani. Mai apoi, în 2010, Camaro a fost readus din adâncuri, ca un răspuns la trend-ul pornit (tot) de Ford care, în 2005, readucea Mustang-ul cu styling retro. În mod similar, Dodge a replicat cu un nou Challenger, dar a produs și o variantă modernă a lui Charger.
Despre acesta din urmă avem detalii mai multe în slide-ul următor.
Dodge Charger
Dodge Charger, ca și Chevrolet Camaro, a avut o viață tumultoasă. Lansat în 1966, Charger-ul a fost un muscle car de dimensiuni mari care era menit să ofere combinația perfectă dintre performanță și comfort. Habitaclul era mult mai mare decât al pony car-urilor Ford și GM, Dodge oferind un rival direct pentru acele modele cu Challenger. Mercury și AMC au avut la rândul lor tentative similare în acei ani, Mercury Cougar având succes. Ulterior, Charger-ul a devenit tot mai mare, intrând în segmentul coupe-urilor de lux dominat de Ford Thunderbird (o altă mașină care a tot crescut față de dimensiunile compacte ale modelului original din anii '50) și de Oldsmobile Toronado.
Charger-ul original a fost și vedetă de cinema - doar urmăriți filmul Bullitt cu Steve McQueen
Dodge a scos pentru prima dată Charger-ul din producție în 1978, dar l-a relansat în 1981 ca un coupe mult mai mic, competitor pentru Firebird și Camaro. Cu un design cel puțin discutabil, Charger-ul a fost retras pentru a doua oară în 1987 și au mai trecut aproape încă două decenii până la a treia sa venire. Aceasta s-a produs în 2006, cot la cot cu noul Challenger.
Singurul detaliu care-l salvează pe Charger-ul aniilor '80 este numărul corect de uși, căci design-ul este sinistru și nici modificările Shelby nu-l ajută
Dodge prezentase, în anii '90, un Charger sport sub formă de concept, dar a ales să producă o berlină cu patru uși și tracțiune spate cu acest nume până la urmă. Cu un design agresiv, Charger-ul s-a dovedit popular și printre civili, dar și printre forțele de ordine. Problema a fost simplă: avea de două ori mai multe uși decât Charger-ul original, în ciuda pedigree-ului sportiv. Anul viitor, Charger-ul va fi pensionat din nou, alături de Challenger, iar un model viitor, dacă va exista, va fi cel mai probabil electric.
Sursa foto: Ford, Mitsubishi, Acura, Chevrolet
