Deficitul de forta de munca pentru acest an este estimat la circa 300.000 de persoane. In cinci ani, insa, economia va avea nevoie de peste jumatate de milion de persoane in plus pe piata fortei de munca, necesar care nu poate fi acoperit din resursele de munca interne daca nu se iau acum masuri. Concluziile apar in cel mai recent studiu privind analiza cantitativa si calitativa a pietei muncii in Romania, realizat de KPMG si Institutul National de Cercetari Economie al Academiei Romane, la solicitarea Confederatiei Patronale Concordia.

"Am comandat acest studiu de nevoie. De cativa ani, membrii Concordia se plang ca exista pe piata muncii o tensiune manifestata printr-un decalaj intre cerere si oferta, o tensiune pe care politicile publice nu par sa o adreseze in mod corespunzator si, ca atare, aceasta tensiune se agraveaza si risca sa duca piata muncii intr-o situatie care risca sa devina din ce in ce mai dificila. Intre 2014 si 2018, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat si, chiar si in aceste conditii, deficitul de forta de munca a continuat sa se accentueze", a declarat Mihai Bogza, directorul executiv al Concordia.

Unii ar putea sa spuna ca Guvernul poate sa rezolve problema cu usurinta. A dat deja OUG 114, care a inhibat masiv investitiile, mai da o OUG de acelasi tip si investitorii chiar incep sa plece. Atunci, pe partea de cerere, problema se detensioneaza. Insa specialistii ne spun ca, din pacate, se produc probleme si pe partea de oferte. Atunci cand incertitudinea economica creste, avem probleme si pe partea de oferta, pentru ca sunt oameni care migreaza mai mult decat in trecut si se accentueaza si problemele demografice, in sensul ca deficitul demografic se accentueaza si el. Cu alte cuvinte, in loc sa pierdem un Pitesti pe an, riscam sa pierdem o Constanta

Mihai Bogza, directorul executiv Concordia

Studiul isi propune sa prezinte o imagine cat mai completa asupra pietei muncii, iar consultantii cercetarii au identificat si cateva solutii pentru gestionarea deficitului de forta de munca. Insa, pentru a aplica strategia potrivita de contracarare a crizei de personal e nevoie ca toti jucatorii din piata sa colaboreze.

Peste 600 de joburi,...
Citeste si: Joburi pentru romanii care vor sa lucreze in strainatate

"Concordia considera ca mediul de afaceri, sindicatele si autoritatile trebuie sa inceapa urgent o consultare transparenta si aplicata pentru stabilirea setului de masuri necesar stoparii cresterii decalajului dintre cererea si oferta de pe piata muncii. Concordia isi afirma intreaga disponibilitate de a colabora cu toti factorii implicati, astfel incat criza de forta de munca sa nu ajunga sa pericliteze dezvoltarea economica a Romaniei", a precizat Mihai Bogza.

Potrivit concluziilor studiului, circa 2 milioane de persoane active nu se regasesc nici pe piata muncii, nici in sistemul educational; numarul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucratorilor activi; populatia ar putea sa scada cu aproape 2 milioane de locuitori pana in 2030, iar in 2023 deficitul de forta de munca va depasi 500.000 de persoane.

"La nivelul federatiilor patronale membre ale Concordia resimtim profund criza de forta de munca din toate sectoarele de activitate ale economiei. Avem nevoie de aceasta radiografie a pietei muncii astfel incat noi, mediul de afaceri, impreuna cu sindicatele si autoritatile, sa identificam setul de masuri necesare pentru a diminua deficitul de forta de munca", a explicat Steven van Groningen, presedinte Concordia.

Acesta sustine ca daca nu se iau masuri urgente, in contextul perspectivelor economice tot mai ingrijoratoare, intr-un viitor nu foarte indepartat, dezvoltarea durabila a economiei va fi profund afectata. "O prima problema pe care va trebui sa o rezolvam, asa cum reiese din studiu, este sa corectam lipsa informatiilor necesare care sa permita o evaluare mai precisa a cererii si ofertei de pe piata muncii atat la nivel cantitativ, cat si la nivel calitativ", a adaugat Steven van Groningen.

Principalele concluzii ale studiului. Ce solutii se impun?

Declinul demografic si migratia sunt printre principalele cauze care au condus la adancirea deficitului fortei de munca. In perioada 1990-2018, in Romania, declinul demografic natural a depasit 1.000.000 de locuitori, arata studiul Concordia. In conditiile mentinerii impactului semnificativ al migratiei nete, populatia totala a Romaniei va scadea de la 19,6 milioane de persoane in 2016, la 19,2 milioane in 2020, si la 18 milioane de persoane in 2030.

Peste 27.000 de locuri de...
Citeste si: Se fac angajari in toata tara. Ce joburi sunt disponibile

Daca actualele tendinte se vor mentine, populatia ocupata va scadea de la 8,4 milioane de persoane in 2016, la 8,2 milioane de persoane in anul 2020, la 7,3 milioane de persoane in anul 2030. "In aceste conditii, rata de dependenta a sistemului public de pensii, exprimata ca raport procentual intre numarul de pensionari si numarul persoanelor ocupate, se inscrie pe o traiectorie nefavorabila, dificil de sustinut, majorandu-se de la 61,3% in anul 2016 la 63% in anul 2020, la circa 71% in anul 2030 si respectiv la aproape 100% in anul 2060", arata consultantii studiului.

O parte a cercetarii realizate de KPMG si INCE se concentreaza pe deficitul de forta de munca si pe efectele pe care criza de personal ar putea sa le aiba asupra mediului de afaceri. Reprezentantii administratiei centrale si locale, ai patronatelor si firmele de recrutare vorbesc astazi despre deficite considerabile cantitative si calitative de forta de munca si de nevoia unor strategii de solutionare a acestor deficite.

Anul acesta, deficitul de forta de munca este estimat la circa 300.000 de persoane, cu perspectiva sa creasca la 549.000 de persoane in 2023, potrivit studiului citat. Lipsa informatiilor necesare care sa permita o evaluare precisa a cererii si ofertei de pe piata muncii atat la nivel cantitativ, cat si la nivel calitativ, conduce la imposibilitatea alocarii eficiente a resurselor umane pe piata muncii. In Romania nu se masoara deficitul fortei de munca din punct de vedere calitativ si nici nu se realizeaza analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupatiilor care inregistreaza deficit de forta de munca, lipsa datelor relevante si a unui proces standardizat fiind factorii principali.

Criza acuta a pietei muncii din Romania se manifesta de ani buni, dar am tratat-o cu superficialitate. Aceasta criza a pietei fortei de munca este consecinta unor politici publice intamplate in ultimii 30 de ani. Daca vrem sa venim cu un pachet de masuri, ar trebui sa vedem in ce masura ele vin sa rezolve niste probleme majore generate de politici publice pe care Romania si le-a asumat prin leadershipul politic din ultimele trei decenii. Imbatranirea populatiei, migrarea fortei de munca sunt consecintele unor politici publice care s-au intamplat

Revolut angajeaza peste 200...
Citeste si: Revolut angajeaza peste 200 de persoane in urmatoarele 6 luni

Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical

Din perspectiva cererii, studiul arata ca numarul de locuri de munca vacante s-a dublat in perioada 2013-2018, rata somajului ajungand la un minim istoric – 4.2% (mai 2018), chiar 3,3% decembrie 2018. Incepand cu anul 2012, ca tendinta generala, in Romania, numarul de locuri de munca create depaseste numarul locurilor de munca desfiintate.

Primele trei regiuni in ierarhia din punct de vedere al numarului de locuri de munca vacante (Bucuresti-Ilfov, Vest si Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat), inregistrau in trimestrul II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de munca vacante la nivel national, comparativ cu 46,5% in anul 2008.

Rata somajului din Romania este mult inferioara celei din alte state membre UE, insa, in cazul tinerilor sub 25 ani, rata somajului din Romania (18,3%) este mult superioara mediei UE. Un sfert dintre tinerii ocupati nu au statut de salariat, iar gradul de adecvare intre nivelul de instruire absolvit si cerintele actualului loc de munca arata ca numai pentru 44,1% nivelul de instruire corespunde intr-o mare masura cerintelor.

Prima masura ce trebuie luata urgent este colectarea de catre autoritatile competente a datelor necesare realizarii unei analize amanuntite a cauzelor crizei de forta de munca si masurarii deficitului, atat cantitativ cat si calitativ.

Printre solutiile propuse de consultantii care au realizat studiul Concordia se numara: strategie demografica si plan de actiune pentru stoparea declinului demografic; configurarea unui sistem informational si statistic adecvat al pietei muncii; reconsiderarea rolului si importantei sistemului educational si de formare profesionala; prelungirea duratei vietii active a populatiei; metode adecvate de atragere pe piata muncii a beneficiarilor de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat; stimularea cresterii ratei de ocupare la nivelul populatiei in varsta; cresterea gradului de participare pe piata muncii a persoanelor cu dizabilitati si de etnie roma; stimularea importului fortei de munca; stimularea cresterii mobilitatii interne; stimularea fenomenului de repatriere a romanilor emigranti; crearea unui portal web la nivel judetean care reuneste oferta de educatie si formare din judet; consolidarea cooperarii intre mediul educational si piata muncii; modernizarea invatamantului profesional si tehnic; cresterea atractivitatii studiilor STEM.

Lider de sindicat: Romania are un dispret suveran fata de romanii care au plecat din tara

Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical, atrage atentia, in contextul in care numarul romanilor care parasesc definitiv tara creste de la an la an, ca Romania inca nu are o politica publica in domeniul emigrarii.

"Romania are un dispret suveran fata de milioanele de romani care au plecat din tara si nu stie sa ofere decat gaze lacrimogene si pulane. Cu exceptia a vreo 20-25 de atasati pe probleme de munca, in rest, in ceea ce priveste o politica publica, institutii, masuri tintite, adresate romanilor care au emigrat, ele nu exista. Avem minister, avem suse, avem bugete, facem bai de multime, dar masuri concrete, servicii suport, o viziune clara privitoare la relationarea cu romanii care au trecut si continua sa treaca prin emigrare nu exista", a declarat liderul de sindicat.

Acesta a criticat faptul ca solutiile din studiul Concordia, privind contracararea crizei de personal, sunt adresate institutiilor publice care "in 30 de ani si-au dovedit inutilitatea".

Cum sa cer solutii uneia dintre cele mai bolnave institutii? Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Cerem solutii de la unii care au dovedit ca au limite, ca nu pot rezolva problemele. Aceasta institutie are o lista lunga de atributii pe care nu le indeplineste. Aceasta institutie a devenit doar gestionarul unor baze de date cu somerii aflati in plata, institutia care plateste ajutoare si somaj si care face cursuri de formare profesionala pentru someri de care angajatorii nu au nevoie. Noi, cei de la Blocul National Sindical, consideram ca solutia vine de la parteneriatul social. Organizatiile patronale si sindicale trebuie sa isi asume reforme, managementul unor politici publice, sa ne asumam impreuna solutii. Solutiile sunt la noi, nu la institutiile publice.

Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical

Sindicalistul le-a transmis angajatorilor sa nu astepte solutii de la sistemul educational, atat timp cat nu au o comunicare permanenta cu acest mediu.

"In Romania, foarte putini angajatori au propria lor strategie de resurse umane. Nu stiu ce nevoi au in viitor. Aceste evaluari trebuie duse catre zona educationala, pentru ca altfel nu stie ce sa livreze. Doar 1 din 20 de angajatori comunica nevoia de forta de munca catre serviciul public de ocupare", a mai spus Dumitru Costin.

In opinia sa, Romania are resursele umane necesare, insa e nevoie de angajatori cu viziune si asteptari clar definite si de un sistem de educatie care sa pregateasca profesionistii de care angajatorii au nevoie.

Sursa foto: Shutterstock.com

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Cariere »



Citeste si
Calendarul desfasurarii burselor locurilor de munca in 2019